Jurnalismul, ca și multe alte profesii, se află într-o continuă schimbare. Ceea ce era valabil ieri, nu mai e valabil azi, ori, dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii informaționale își impune regulile sale. Mulți dintre ziariști s-au reprofilat, devenind mai buni în domeniul, alții au renunțat.
În jurnalism, ca și în alte profesii, există niște reguli pe care, dacă le respecți, ai toate șansele să devii unul dintre cei mai buni. L-am provocat pe Vasile Botnaru, directorul Radio Europa Liberă și instructorul primului curs ”Introducere în Jurnalism”, să ne spună ce trebuie să facă un student al Școlii de Jurnalism pentru a deveni cel mai bun în profesie.
Următorul curs înscris în orarul studenților Școlii este Știrea și Reporteria. Împreună cu discipoli va lucra Diana Răileanu, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a ȘSAJ.
Mai mulți jurnaliști din Chișinău se simt mult mai siguri în mediul online. Aceștia au învățat să evalueze și să prevină posibilele amenințări în sfera digitală. În perioada 8-9 octombrie 2021 douăzeci de tineri și tinere au participat la un bootcamp cu tema: ”Dezvăluirea Nevăzutului: Metode și instrumente pentru investigații digitale mai sigure”. Împreună cu ei a lucrat Laura Ranca, leader al proiectului „Exposing the Invisible”, cercetătoare și jurnalistă din România. Atelierul a fost organizat de Școala de Studii Avansate în Jurnalism în cadrul proiectului ”Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (Media-M)”, finanțat de USAID și UK și implementat de Internews Moldova.
Workshopul a fost unul interactiv și s-a axat pe instrumente și tehnici necesare jurnaliștilor în general, dar și celor de investigație, în particular. Laura Ranca le-a vorbit despre „cum funcționează internetul”, au analizat împreună bazele securității digitale și au punctat metodele de evaluare a riscului în realizarea investigațiilor. Trainera a încurajat jurnaliștii să nu lucreze niciodată singuri, ci prin colaborare. ”Când ai o organizație în spate și o echipă, ești mai protejat”, a adăugat ea.
Jurnaliștii au discutat despre siguranța unei aplicații, au testat mai multe baze de date utile pentru căutarea unor informații importante pentru investigațiile jurnalistice și au aflat ce sunt metadatele și de ce e bine să ”vedem informația din spatele celor prezentate în imagini”. ”Deseori metadatele pot și sunt folosite de cei care au scopul de a dezinforma”, a subliniat trainera.
Ce trebuie să securizăm în munca noastră zilnică? Cum să creăm și să menținem o parolă sigură? Aceste subiecte au fost cele care au trezit interes sporit din partea participanților. Jurnaliștii au aflat care sunt regulile de bază pe care trebuie să le ia în calcul oricine dintre noi atunci când formulează o parolă de acces la diverse conturi online. ”Parolele sunt esențiale. Renunțați la cifre și simboluri. Folosiți fraze sau expresii care au sens pentru voi. Important e ca acestea să fie memorabile și nu uitați să schimbați parolele din când în când”, a adăugat Laura.
Sesiunile au inclus mai multe prezentări combinate cu discuții, întrebări și răspunsuri. Jurnaliștii au avut posibilitatea de a-și împărtăși cu colegii propriile experiențe. În opinia Cristinei Straton, jurnalistă la ecopresa.md șiabsolventă a ȘSAJ, bootcampul a fost unul foarte intensiv. ”Timp de două zile am învățat bazele securității digitale, dar și instrumente care să ne ajute în investigațiile online. La fel, am învățat cum să identificăm locația unei persoane în baza fotografiilor pe care le distribuie pe social media sau cum să găsim informații pe un site care deja nu mai există. Mi-am notat câteva instrumente și tehnici pe care le voi utiliza în activitatea mea de la www.ecopresa.md”, a menționat Cristina.
Semestrul întâi de studii a debutat, la Școala de Jurnalism din Moldova, cu inițierea în lumea mass-media. Primul curs din primul modul - „Introducere în Jurnalism” - a durat două zile, timp în care discipolii celei de-a 16-a promoții au aflat mai multe informații despre spațiului mediatic din Republica Moldova. Alături și împreună cu viitorii ziariști a lucrat Vasile Botnaru, director Radio Europa Liberă Chișinău.
Cine este jurnalistul, care este misiunea lui, ce calități trebuie să posede și de ce Codul Deontologic al ziaristului trebuie să fie ”cartea de căpătâi” a acestuia - sunt doar câteva aspecte importante pe care s-au axat discuțiile în timpul cursului. Vasile Botnaru a subliniat faptul că un jurnalist profesionist trebuie să fie întotdeauna curios, integru, curajos și să pună mereu întrebări.
Discipolii au vorbit despre obiectivitate, credibilitate și imparțialitate jurnalistică. Instructorul a atras atenția tinerilor asupra faptului că numele și imaginea în jurnalism se creează ani și se pot pierde într-o secundă. ”Misiunea noastră e un câmp minat. Este etic sau nu ceea ce facem și scriem? Avem mereu această dilemă”, a conchis Vasile Botnaru.
Și pentru că la Școală accentul se pune pe mult lucru practic, studenții au avut de realizat în cele două zile mai multe exerciții. Tinerii au scris o istorie având la îndemână câteva obiecte necunoscute, au realizat portretul lui Vasile Botnaru și au lucrat în teren unde au căutat detalii interesante şi relevante pentru o ştire.
La finalul cursului instructorul a venit cu câteva sfaturi pentru studenții Școlii care sunt abia la început de cale. Acesta a încurajat discipolii să citească mult, să ”consume” zilnic știrile și să-și dezvolte spiritul de observație. ”Dacă nu aveți spirit de observație, ați murit ca jurnalist”, a conchis directorul Radio Europa Liberă.
Următorul curs care se va ține la Școală este Știrea și Reporteria. Împreună cu studenți va lucra Diana Răileanu, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a ȘSAJ.
Interesul public vs viața privată, protecția surselor, calomnie și dezinformare, date cu caracter personal, dreptul la libera exprimare și accesul la informație. Sunt doar câteva subiecte fundamentale discutate în cadrul cursului ”Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media” din modulul Legislația și deontologia profesională. Discipolii Școlii au consultat și au analizat numeroase legi și articole care se referă în mod direct la meseria de jurnalist/ă. Studenții au fost instruiți de jurista Tatiana Puiu și consiliera juridică a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) - Cristina Durnea.
Pentru a înțelege mai bine care sunt drepturile, dar și obligațiile jurnaliștilor, studenții Școlii au analizat în cadrul cursului mai multe dosare de rezonanță, locale și internaționale, în care au fost încălcare drepturile ziariștilor.
Avocata Tatiana Puiu a atras atenția cursanților asupra faptului că un jurnalist este obligat să-și apere unul dintre cele mai importante drepturi ale sale - dreptul la libera exprimare. Tot ea le-a vorbit despre calomnie și defăimare. În acest sens, tinerii au analizat câteva cazuri care sunt examinate în prezent la CEDO și au înțeles în ce cazuri jurnaliștii pot fi atacați în instanță pentru calomnie. Interesul public vs viața privată a fost un alt subiect important dezbătut în timpul discuțiilor. Studenții au aflat că nu orice informație privată poate deveni informație de interes public. Cu toate acestea, ”interesul public trebuie să prevaleze mereu”, a subliniat Tatiana Puiu.
Cursul nu conține doar teorie. În cadrul lui, s-a pus accent în egală măsură și pe partea practică. . Ghidați de consiliera juridică aCJI , Cristina Durnea, jurnaliștii începători au aflat ce este o petiție, au învățat cum se întocmește corect o cerere de acces la informație, ce informație necesară conține aceasta și care sunt termenii legali în care persoana trebuie să primească un răspuns din partea autorităților. Instructoarea a mai vorbit cu studenții despre avizul de recepție și a punctat cazurile în care jurnaliștii se pot adresa în instanțele de judecată.
Ce este un contract de autor și cum publicăm dezmințirile au fost alte două subiecte care au trezit interes din partea discipolilor Școlii. Jurnaliștii în devenire au aflat ce este un contract de muncă și în ce cazuri e bine să încheie cu angajatorul un contract de autor.
Studenta Nadejda Mlecicova a fost interesată să afle ce sancțiuni riscă politicienii sau persoanele publice pentru intimidarea presei, iar Oxana Roșca a ținut să afle cum și dacă sunt sancționați pentru calomnie jurnaliștii din Moldova. ”Libertatea de exprimare nu trebuie să lezeze drepturile și libertățile altor persoane”, a punctat la finalul cursului Cristina Durnea.
Pandemia de coronavirus, prin care trecem în prezent, a obligat aproape toată lumea să-și transfere activitățile profesionale și de învățare online. Noi nu suntem o excepție. Pentru a respecta măsurile de protecție, dar, în primul rând, pentru a proteja cursanții și instructorii, desfășurăm cursurile la distanță, adaptându-ne, astfel, noilor realități.
Învățarea la distanță este o provocare pentru toți. Înțelegem că acest lucru ar putea crea un disconfort pentru unii și oboseală adițională, dar această metodă de învățare are și avantaje. Cursurile noastre pot fi accesate de oriunde din lume. Oricine este interesat de ele și se simte capabil să le urmeze, se poate înscrie și poate participa. Până în prezent, în afară de Republica Moldova am avut cursanți și din Austria, Belgia, Italia, Spania, Marea Britanie, România, cu pregătire profesională, cultură generală, scopuri diferite.
Îi salutăm pe toți cei interesați de cursurile Școlii de Studii Avansate în Jurnalism și ne bucură interesul Dumneavoastră față de ele. Însă, pentru a urma cursurile noastre, Vă solicităm să respectați următoarele norme în context virtual, care nu diferă cu mult de cele de la cursurile obișnuite, cu prezență în sală.
1. Comportamentul, limbajul și exprimarea cursanților vor fi decente și respectuoase față de instructori și colegi, fără atac la persoană, intimidare, injurii, manifestări xenofobe, rasiste sau homofobe.
2. Cursanții vor da dovadă de ascultare activă, vor manifesta curiozitate și interes față de discuțiile din cadrul cursului, dar nu le vor monopoliza, întrerupe pe motive improprii sau le vor deturna. Întrebările vor fi puse la subiect. În cazul unor precizări pentru explicații detaliate, instructorii vor putea fi contactați separat, în măsura disponibilităților.
3. Studenții vor fi punctuali, vor respecta orarul cursurilor și vor intra (accesa linkul) în sala virtuală cu cinci minute înainte de a începe activitatea. Dacă, din varii motive, nu veți putea fi prezenți la ora stabilită, veți anunța în privat fie instructorul, fie reprezentantul Școlii.
4. Vom dori să știm cu cine vorbim, de aceea pentru a putea fi prezenți la curs, studenții vor folosi numele și prenumele lor și se vor prezenta la începutul cursului.
5. În timpul cursului, studenții vor ține camera fie pornită, fie închisă (după cum vor conveni împreună cu instructorul), iar microfonul închis. Vor deschide microfonul doar când vor avea de intervenit. De asemenea, vor putea anunța despre faptul că vor să intervină, accesând butonul „mâna ridicată” sau vor scrie în secțiunea „chat”.
6. Cursanții vor ține cont de faptul că în online, comunicarea este în mare parte limitată la exprimarea prin scris, iar aceasta, uneori, poate duce la confuzii sau neînțelegeri, dacă nu suntem atenți la modul în care ne expunem. La fel, chiar și în timpul comunicării prin intermediul platformelor video nu avem acces la ceea ce ar presupune un proces de comunicare complet între două sau mai multe persoane, or comunicarea nu se limitează doar la emițătorul și receptorul mesajului. Aceasta presupune și limbaj non-verbal, dar și paraverbal. De aceea, rugăm cursanții să dea dovadă de înțelegere, empatie și toleranță unii față de alții, dar fără a accepta injurii, atacuri la persoană sau violență verbală din partea celorlalți.
7. În timpul cursului, camera nu va fi pornită mergând pe drum sau în transportul public, sau din orice alt loc care ar putea deranja colegii de curs și instructorii.
8. În timpul cursului, studenții vor avea un fundal decent (perete, bibliotecă, perete virtual, etc.), așa încât acesta să nu sustragă nici instructorii, nici colegii.
9. Cursanții vor realiza toate sarcinile și temele pentru acasă lansate în timpul cursului, iar pentru orice dificultate întâlnită, vor anunța instructorul sau reprezentantul Școlii.
10. Studenții nu vor înregistra cursul pe suport audio și/sau video, nu vor aduna și/sau disemina date cu caracter personal cu referire la ceilalți participanți la curs.
Dorim ca la cursurile noastre studenții să se simtă în siguranță, bineveniți și să se bucure de o atmosferă de lucru productivă și inspirațională. Putem face aceasta cu ajutorul Dumneavoastră.
Ne-ar plăcea să Vă împărtășiți părerile despre cursurile noastre, așa încât să le putem îmbunătăți. De aceea, așteptăm comentariile și sugestiile Dumneavoastră aici: info@scoaladejurnalism.md
NOTĂ: În cazul nerespectării normelor de comportament expuse mai sus, ne rezervăm dreptul să nu vă acceptăm la cursurile Școlii de Studii Avansate în Jurnalism.
Ce este o știre? Cum o ”citim” corect? La ce întrebări trebuie să răspundă ea? Cum lucrăm cu sursele și cum le cităm corect? Ce este lead, background sau piramida inversată? Ce sunt și de ce apar știrile false? Acestea sunt doar câteva subiecte care au fost abordate și studiate la cursul ”Știrea și Reporteria” la Școala de Jurnalism din Moldova. Împreună cu discipolii a lucrat Diana Răilean, jurnalistă la Radio Europa Liberă, absolventă a Școlii, promoția 2009.
Cursul a început cu informații de bază despre știre și rolul acesteia în meseria unui jurnalist. Instructoarea a atras atenția studenților asupra faptului că nu orice informație poate deveni o știre. Cu toate acestea, anume ”acest gen jurnalistic stă la baza tuturor materialelor”, a subliniat Diana Răilean.
Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? – sunt cele cinci întrebări esențiale la care trebuie să răspundă orice știre. ”Dacă nu avem răspuns măcar la o întrebare, nu putem vorbi despre o știre completă”, a conchis instructoarea.
Studenții au mai discutat despre părțile componente ale unei știri. Aceștia au aflat ce este lead, corpul știrii și background. Tot ei au scris și au analizat mai multe titluri – ”element-cheie” al unui material jurnalistic. Un alt subiect important abordat la curs a fost sursele și citarea lor. Cursanții au învățat să facă deosebirea dintre sursele oficiale și neoficiale, ocazionale și anonime, au testat citarea directă și cea indirectă. ”Fiți atenți la ce și cum citați. Scrieți întotdeauna din, cel puțin, două surse independente. Nu fiți părtinitori. Puneți întrebări incomode și fiți ”avocații diavolului”, a menționat Diana.
Pentru a asimila mai bine informația teoretică, studenții au testat pe propria piele munca unui reporter adevărat. Aceștia au lucrat pe teren și au realizat câteva știri. Tinerii spun că prin aceste exerciții practice au învățat să-și depășească propriile frici de a adresa întrebări, fie și incomode. ”După acest curs am înțeles că nu trebuie să ne temem să facem greșeli. În caz contrar, nu vom reuși”, a reiterat studenta Nadejda Mlecicova.
Diana Răilean a subliniat la finalul cursului că obiectivitatea, corectitudinea și independența pentru un jurnalist, și mai ales pentru unul începător, contează foarte mult. ”Jurnalistul este ochiul și urechea telespectatorului. Acesta din urmă va auzi și va vedea ceea ce a văzut și a auzit jurnalistul. Voi sunteți pixul. Voi scrieți pentru oameni”, a concluzionat instructoarea.
În ultima zi de curs reportera de la Radio Europa Liberă a discutat cu viitorii ziariști despre etica și deontologia jurnalistică. Studenții au aflat care trebuie să fie comportamentul unui jurnalist în relație cu politicienii și funcționarii publici și de ce respectarea unui dress-code este foarte importantă pentru un reporter. ”Respectați-vă reputația de jurnalist. E ceva ce nu vă poate fura nimeni”, a menționat Diana Răilean.
Următorul curs înregistrat în orarul studenților este Interviul și Tehnici de intervievare. Timp de patru zile cu discipolii Școlii va lucra instructoarea cursului - Mihaela Gherasim, fostă jurnalistă, în prezent consultantă în comunicare la PNUD Moldova.
Ce este interviul și care este scopul acestuia? Ce alegem: tema sau interlocutorul? De ce pregătirea este esențială înainte de a începe interviul? Cum să formulăm corect întrebările și de ce nu este bine să ne plătim sursele? Sunt doar câteva întrebări care au stat la baza cursului „Interviul și Tehnici de intervievare”. Timp de patru zile alături și împreună cu studenții Școlii a lucrat Mihaela Gherasim, fostă jurnalistă, în prezent consultantă în comunicare la PNUD Moldova.
Cursul a debutat cu o scurtă prezentare teoretică a interviului ca gen jurnalistic. Viitorii ziariști au aflat și au notat că un interviu reușit trebuie să fie întotdeauna planificat, documentat și bine structurat. Tinerii au reținut că există mai multe tipuri de interviu, au primit sfaturi utile pentru formularea eficientă a unor întrebări și au memorizat ce tipuri de întrebări nu trebuie să fie adresate în timpul unei discuții. ”Încercați să evitați la maxim posibil întrebările de genul: Ce părere aveți? Ce sentimente trăiți acum? Ce s-ar fi întâmplat dacă...? sau Trebuie să știu acum: da sau nu?”, a subliniat Mihaela Gherasim.
Fiind la început de carieră, discipolii au fost interesați să afle cum să se comporte în cazul în care cineva refuză să le ofere un interviu. ”Fie scrieți articolul fără interviu, fie scrieți interviul, dar menționați că după mai multe încercări interlocutorul nu a mai răspuns la telefon sau, pur și simplu, convingeți-l pe acesta să vorbească. Fiți insistenți”, a adăugat instructoarea.
Pentru a înțelege mai bine cum se scrie corect acest gen de presă, studenții Școlii au aplicat în practică toate cunoștințele teoretice. Cursanții au realizat un interviu cu cineva din familie, au transformat un citat într-un interviu, au scris un lead în baza unei declarații de presă, au căutat informații noi despre mai multe personalități, au testat și jocul de rol, punându-se în pielea interlocutorului și testând, astfel, diversitatea acestora. ”Exercițiile practice au completat teoria. Știm că avem încă multe de învățat”, a spus la finalul cursului studenta Diana Lvovschi.
În această săptămână, la Școala de Jurnalism, a început primul curs Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media din cel de-al doilea modul: Legislația media și deontologia profesională.
English
Română
Русский
