La 4 septembrie 2006, la Chisinau a fost deschisa Scoala de Studii Avansate de Jurnalism. Proiectul este initiat de Centrul Independent de Jurnalism si īsi propune sa completeze sistemul existent de pregatire a jurnalistilor din Republica Moldova.
avem placerea sa va prezentam doua publicatii realizate de catre studentii Scolii de Studii Avansate in Jurnalism in cadrul modulului Jurnalism Comunitar.

Situaţia în domeniu

Interesul pentru instruirea jurnaliştilor este în continuă creştere în Republica Moldova. Viitorii specialişti pentru mass-media sunt pregătiţi la patru instituţii de învăţământ superior din ţară care au facultăţi sau departamente de specialitate. Este vorba de Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Liberă Internaţională, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Comrat. Cu toate acestea, pe piaţa mediatică moldovenească se resimte un deficit de jurnalişti bine calificaţi. Mai multe ediţii periodice şi posturi de radio şi televiziune sunt nevoite să angajeze persoane care nu au studii în domeniu şi pe care, de multe ori, trebuie să le iniţieze în jurnalism, laolaltă cu proaspeţii absolvenţi ai facultăţilor de specialitate.

Calitatea studiilor oferite de universităţile care pregătesc jurnalişti lasă de dorit din mai multe motive. Salariile mici şi volumul mare de lucru nu sunt atractive pentru specialiştii în domeniu. Astăzi la catedre au rămas profesori de altădată care nu cunosc noile principii de activitate ale presei şi oferă studenţilor mai degrabă lecţii inutile de istorie şi teorie învechită decât principii actuale de funcţionare a presei. Tinerii profesori angajaţi la catedre nu au experienţa necesară în presă, iar exemplele pe care le oferă, de multe ori învăţate pe de rost din cărţi, nu au fost încercate în presa de la noi şi nu sunt credibile. Dacă e să ne referim la jurnaliştii activi invitaţi pentru a susţine anumite prelegeri în cadrul catedrelor de specialitate, observăm la aceştia lipsa metodologiei de predare a materiei şi, uneori, lecţiile se transformă într-o „excursie” prin mass-media.

Jurnalismul ţine de o profesie foarte practică şi în strânsă legătură cu dezvoltarea societăţii. Orice rămânere în urmă provoacă mari handicapuri persoanelor care practică această meserie, iar lucrurile sunt cu mult mai grave dacă este vorba de începători. Astăzi suntem departe de asigurarea tehnică a facultăţilor cu echipament tehnic cu care se lucrează în redacţii şi posibilităţi de improvizare a realităţilor din echipele redacţionale. De aceea, absolvind o facultate, tinerii jurnalişti trebuie să ia totul de la început, de data aceasta de sine stătător şi pe propria răspundere. Am întâlnit mai mulţi absolvenţi care nu s-au putut angaja în presă şi nici acomoda la realităţile de redacţii deoarece, potrivit lor, universitatea le-a oferit doar studii teoretice, dar nu şi modalităţi de aplicare a acestora în activitatea lor cotidiană după absolvire.

O încercare de a schimba lucrurile

Corina Cepoi, directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism şi autoarea proiectului, spune că managerii mass-media nu au nevoie de ştampila Ministerului Educaţiei, ci de profesionişti (1). Şcoala pune accentul pe abilităţi practice şi are drept grup ţintă persoane cu studii superioare care lucrează sau vor să lucreze în mass-media. Corina Cepoi subliniază că ideea proiectului a apărut acum opt ani, când managerii de presă au început să se confrunte cu lipsa specialiştilor „cu deprinderi de a lucra într-o organizaţie media”(2).

Training-urile sporadice pentru jurnalişti şi seminarele despre dezvoltarea presei moldoveneşti din ultimii zece ani nu au adus rezultatele scontate în mass-media moldovenească. Dezvoltarea pieţei mediatice din Republica Moldova necesită o schimbare susţinută şi de durată. Este nevoie de o maturizare a presei şi de o mai bună înţelegere a problemelor abordate pentru ca acestea să fie rezolvate. Corina Cepoi susţinea într-un articol publicat pe site-ul Reţelei Internaţionale de Jurnalism că schimbarea în bine a presei moldoveneşti poate să aibă loc doar dacă în fiecare an vor intra în domeniu 20 de jurnalişti bine instruiţi (3).

Specificul instruirii avansate

Standardele instruirii jurnalistice postuniversitare au fost aplicate şi au dat rezultate bune în Georgia (Şcoala de Jurnalism şi Management Media din Caucaz), Bosnia şi Herţegovina (Media Plan Institute), Serbia (Şcoala de Jurnalism din Novi Sad), Macedonia (Institutul Macedonian pentru Media) şi în alte ţări unde deja de mai mulţi ani sunt deschise şcoli similare celei inaugurate recent la Chişinău. Experienţa colegilor din aceste ţări şi studiile efectuate de autoarea proiectului de la Chişinău, Corina Cepoi, la Universitatea Missouri din Statele Unite ale Americii au pus temelia procesului de instruire de la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism din Chişinău.

Noua instituţie a fost deschisă în parteneriat cu Şcoala de Jurnalism a Universităţii din Missouri şi Centrul de Formare Profesională a Jurnaliştilor cu sediul la Paris. Alături de aceste organizaţii principale, a căror semnătură va fi prezentă pe certificatul de absolvire eliberat de Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, la inaugurarea şcolii din Chişinău au mai contribuit câteva organizaţii media din Occident, printre care Press Now din Olanda, Centrul Internaţional de Jurnalism, Şcoala de Jurnalism din Lille, Internews şi Postul de radio Europa Liberă.

La baza cursurilor predate în cadrul şcolii stau exerciţiile practice. Fiecare student are posibilitatea să observe singur cum funcţionează mass-media începând de la scrierea unei simple ştiri şi până la cele mai moderne tipuri de management în presă. Şcoala dispune de o bază tehnică modernă identică celei care există în redacţiile ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune din Republica Moldova. Totodată studenţii au posibilitatea să lucreze şi cu mijloace tehnice care, deocamdată, nu sunt în dotarea jurnaliştilor locali.

Programul de studii cuprinde mai multe module, durata cărora este dictată de importanţa cursului respectiv pentru exercitarea profesiei de jurnalist. Prima lună de studii a fost dedicată ştirii ca gen ce stă la baza mass-media. Pe lângă noţiuni elementare despre gen, studenţii au avut posibilitatea să afle şi cum se aleg temele pentru articole, unghiul de abordare, lucrul cu sursele şi structura articolelor de presă. Alte două module la fel de importante au fost Fotojurnalismul şi Legislaţia mass-media. Primul a avut drept obiectiv introducerea studenţilor în specificul fotografiilor din presă, iar cel de-al doilea – cunoaşterea aspectelor fundamentale ale legislaţiei şi bunei practici a activităţii mijloacelor de informare în masă: accesul la informaţie; libertatea de exprimare; defăimarea; securitatea informaţională a societăţii şi a persoanei; constituirea, reorganizarea şi lichidarea agenţilor din domeniul mass-media etc.(4).

În primul semestru mai sunt preconizate module de radio şi televiziune, scrierea materialelor de opinie, jurnalismul comunitar şi noţiuni generale de management mass-media. După vacanţa de iarnă studenţii, au cursuri de jurnalism on line, jurnalism de investigaţie, scrierea articolelor despre business, cultură, ştiinţă etc. Studiile în cadrul Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism din Chişinău mai cuprind patru săptămâni de stagiu în cadrul unei instituţii mass-media din ţară şi scrierea unui proiect profesional care va fi lucrarea de absolvire a şcolii.

Modelul ales de Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism din Chişinău este unul capabil să pregătească jurnalişti universali în timp de 11 luni, atât cât durează programa de instruire. Acest model a fost ales ca urmare a mai multor observaţii asupra fenomenului mediatic din Republica Moldova care au demonstrat că jurnaliştii moldoveni sunt nevoiţi să facă faţă mai multor cerinţe şi să poată lucra la mai multe tipuri de media, ceea ce este caracteristic societăţilor în tranziţie.

Instructori

Pe parcursul ultimilor trei ani, Centrul Independent de Jurnalism a organizat mai multe cursuri pentru profesorii de la facultăţile de specialitate şi jurnaliştii profesionişti la care aceştia au învăţat metode moderne de predare a materiei. Circa 20 de specialişti moldoveni au vizitat în cadrul unui proiect cu Universitatea din Missouri una din cele mai vechi facultăţi de jurnalism din Statele Unite ale Americii. În cadrul vizitelor, profesorii şi jurnaliştii din Republica Moldova au asistat la diferite prelegeri şi ore practice privind instruirea viitorilor jurnalişti. Tot acolo ei au făcut schimb de programe şi metode de predare.

Pe durata ultimilor trei ani, mai mulţi profesori de jurnalism din SUA au fost în vizite de lucru la Chişinău unde au organizat seminare şi mese rotunde cu viitorii instructori de la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism. Doi experţi americani – unul e redactor la „New York Times”, celălalt predă la Universitatea din New York – continuă şi acum să ofere asistenţă profesorilor locali la organizarea şi predarea cursurilor din cadrul şcolii. În viitor, vor fi invitaţi să predea şi instructori din Olanda şi Franţa.

Majoritatea instructorilor locali care predau la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism sunt specialişti cu experienţă, ale căror nume le sunt cunoscute tuturor consumatorilor de media din Republica Moldova. Ei sunt directori de publicaţii periodice şi posturi de radio, jurnalişti la mijloacele de informare în masă care au reuşit să se impună pe piaţa mediatică datorită corectitudinii şi profesionalismului cu care lucrează. Printre aceştia i-aş menţiona pe Vasile Botnaru de la Radio Europa Liberă, Alina Radu de la „Ziarul de Gardă”, Alexandru Canţâr de la Radio BBC, Artur Corghencea de la Pro TV şi alţii.

Prima promoţie

Vreau o carieră fructuoasă în domeniul jurnalismului, menţiona unul din cei 20 de studenţi care fac parte din prima promoţie a Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism. Anul acesta, 52 de persoane din diferite regiuni ale Republicii Moldova, inclusiv Transnistria şi UTA Găgăuzia, şi-au manifestat interesul pentru studii avansate în domeniu. Directorul interimar al Centrului Independent de Jurnalism, Corina Cepoi, spune că, în urma unui concurs, au fost selectaţi cei mai buni studenţi. „Mai întâi a fost efectuată evaluarea dosarului şi candidaţii au primit note la fiecare component al acestuia, apoi a avut loc un test alcătuit din trei exerciţii, rezultatele căruia au fost evaluate de experţi locali şi din străinătate”. (5)

Din numărul total de studenţi, numai şase au absolvit o facultate de jurnalism, ceilalţi sunt absolvenţi ai diferitelor facultăţi – de la medicină şi până la inginerie. Cu toate acestea, majoritatea au experienţă în mass-media. Unii dintre ei au lucrat sau mai continuă să lucreze la diferite publicaţii şi posturi de radio şi televiziune.

La întrebarea de ce consideră necesare studiile avansate în jurnalism, studenţii au menţionat că doresc să înţeleagă mai bine ceea ce s-au obişnuit să facă deja intuitiv, lucru care le-ar aduce mai multă siguranţă. Cei cu facultate de jurnalism au menţionat că vor să înveţe mai multe lucruri practice care nu au fost incluse în curricula universitară. „Este nevoie de perfecţionare continuă la nivel de gândire, limbaj, tehnici de diseminare a informaţiei cu adevărat importante pentru public, tehnici de sistematizare a conţinutului – în cuvinte puţine, să redai multă informaţie”, menţionează într-o scrisoare de motivaţie una din actualele studente la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism.

Vitalie Dogaru,
coordonator academic,
Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

 

1. Timpul, 27 septembrie 2006, Interviul „În scurt timp vom schimba calitatea jurnalismului din R. Moldova”
2. idem
3. http://ijnet.org/Director.aspx?P=DiscussionArticle&ID=305399&LID=1
4. http://scoaladejurnalism.md/dreptul.php
5. http://www.azi.md/news?ID=40805

Alte stiri