• Școala de Studii Avansate în Jurnalism dă start celei de-a doua etape de admitere pentru anul de studii 2017-2018



    Ești absolvent de Drept, Economie, Litere, Politehnică, Medicină, Jurnalism ori Politologie? Sau, poate, ai făcut Teatru, dar înțelegi că îți dorești o altă „scenă”, cea a mass-media? În plus, ești curios, perseverent și îți pasă de tot ce se întâmplă în jurul tău? Dacă răspunsul este „Da!”, atunci nu sta mult  pe gânduri - adună dosarul și vino la Școala de Studii Avansate în Jurnalism!

    Noi nu te vom face vedetă TV automat, în schimb, îți vom arăta cum de facto se construiește un parcurs reușit în jurnalism. În zece luni de studii, te vom învăța să scrii cele mai interesante și corecte știri, îți vom dezvălui secretele celui mai vizualizat reportaj TV, îți vom spune cum să realizezi cel mai pitoresc material radiofonic. Vei filma, vei monta, vei face fotografii și, nu în ultimul rând, vei lucra pe teren. Vei însuși standardele și practicile jurnalismului occidental modern, dar și modul în care acestea pot fi aplicate în presa din țara noastră.

    Alături și împreună cu tine vor lucra și își vor împărtăși experiența profesională cei mai buni jurnaliști și experți media din Republica Moldova, dar și de peste hotare: Vasile Botnaru, Liliana Barbăroșie, Diana Răileanu, Alina Țurcanu, Tatiana Ețco (toți din echipa postului de radio „Europa Liberă”), Petru Macovei (Asociația Presei Independente), Alina Radu („Ziarul de Gardă”), Elena Robu (PRO TV Chișinău), Liliana Nicolae (Radio „Europa FM”, București), Nadine Gogu, Ina Grejdeanu, Cristina Mogîldea (Centrul pentru Jurnalism Independent), Dorin Scobioală (Reuters TV și Antena 3), Anatol Golea (RTR Moldova), Lilia Curchi (revista „Natura”), Dumitru Ciorici (www.agora.md), free-lancer-ii Ludmila Andronic, Oxana Iuteș, Nicolae Pojoga, Angela Ivanesi, Andrei Cibotaru și mulți alții.  

    De la ei vei învăța ce este și cum se scrie o știre, un interviu, un reportaj radio sau de televiziune. Vei scrie materiale pe teme politice, economice și sociale, și vei realiza propria investigație jurnalistică. Vei afla cum se machetează un ziar, cum se montează o știre radio și un reportaj televizat. Vei afla totul despre arta fotografică, dar și care este specificul unei reviste. Vei învăța să folosești corect diverse instrumente multimedia. Și pentru a fi un jurnalist onest și echidistant vei urma cursurile de legislația mass-media, etica și deontologia jurnalistică.

    Dacă te-am intrigat, grăbește-te să devii parte a celei de-a XII-cea promoții! Dosarele se pot depune până la 7 iulie 2017, ora 17.00 și trebuie să conțină:

    • CV
    • Formular (descarcă)
    • Scrisoare de motivare
    • Un eseu la temă liberă/articol publicat (dacă există)
    • Copia diplomei de studii superioare 
    • Copia buletinului de identitate

    Dosarul poate fi depus la sediul ŞSAJ (str. Tighina 49/4, et. 3) sau trimis pe e-mail: vmarinATscoaladejurnalismDOT.md (* a se înlocui AT cu @ şi DOT cu .)

    Pentru detalii, contactați: Veronica Marin - tel.: 022.92.94.40,  079909414.

    Noi garantăm calitatea studiilor, iar succesul tău este prioritatea noastră!

  • Jurnalismul de azi și de mâine: o profesie în continuă schimbare



    Cum arată viitorul jurnalismului? Care sunt tendințele și provocările acestei profesii? Trebuie sau nu să acceptăm schimbările și să ne adaptăm noilor tehnologii? De ce este important să cunoaștem Legislația și Etica jurnalistică? Sunt subiectele pe care Cristina Lupu, coordonatoare de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent din România, le-a abordat în cadrul unei întâlniri cu studenţii şi absolvenții ŞSAJ, organizată de echipa Școlii.

    Pentru început, Cristina a fost interesată să afle de ce tinerii din Republica Moldova aleg să facă jurnalism, ce instrumente moderne aplică în munca lor și ce cred despre perspectivele profesiei. Apoi, discuţia s-a axat pe presa propriu-zisă și pe soluţiile pe care managerii media ar trebui să le găsească pentru a supraviețui într-o perioada când din tot mai puțină lume răsfoiește ziare, ascultă radioul sau privește televizorul. „Jurnalismul este profesia în care schimbarea este esențială și singurul mod de a rămâne relevant e să gândești diferit. Doar asta va salva presa scrisă, iar ziarele trebuie să se reinventeze”, a spus ea.

    Ghidate de expertă, participantele la training au încercat să schiţeze portretul unui consumator de media și să înțeleagă ce preferințe are acesta azi, când este tot mai grăbit, și cum să ne adaptăm noi, jurnaliștii, la nevoile și așteptările lui. „Omul caută informație cât mai accesibilă. Video este instrumentul ce va fi tot mai  utilizat. De aceea, învățați să gândiți în imagini…”, a spus Cristina.

    La finalul întâlnirii, Cristina Lupu a venit cu câteva recomandări și le-a spus tinerelor că, pentru a supraviețui într-o lume unde tehnologiile informației sunt în continuă evoluție, jurnalistul este obligat să se adapteze cerințelor pieței, or, „cei care vin în această profesie vor trebui să învețe tot - nu doar să scrie, ci să filmeze, să monteze, să macheteze, să-și promoveze materialele pe diverse platforme, folosind instrumentele multimedia, să facă infografice și multe alte lucruri”. De fapt, este exact ceea ce face Școala de Studii Avansate în Jurnalism.

  • Studenții celei de-a XI-cea promoții au prezentat cu succes lucrările finale



    Plini de emoții, optimiști și, în pofida oboselii, mândri de realizările lor - așa pot fi caracterizați discipolii celei de-a XI-cea promoții a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, care pe 30 mai și-au prezentat cea mai importantă lucrare din an - Proiectul Final. Din cei 11 studenți-absolvenți, patru au realizat materiale pentru radio, doi - reportaje TV, alți patru au scris articole pentru print şi unul și-a încercat puterile în domeniul online. Lucrările finale au fost prezentate în faţa unei comisii de experți și practicieni media formată din: Vasile Botnaru, director al Biroului Radio „Europa Liberă”, Viorica Zaharia, președintă a Consiliului de Presă, Cristian Jardan, director Unimedia.md, Elena Cioina, manager media platforma www.e-sanatate.md, Dorin Scobioală, director al Casei de producții „Cat Studio”și Sorina Ștefârță, directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Ei au evaluat lucrările finale conform unor criterii stabilite la ŞSAJ.

    Pentru proiectele finale discipolii au avut la dispoziţie trei săptămâni, timp în care au fost ghidaţi de tutori, tot ei instructori la ȘSAJ - Liliana Barbăroșie, jurnalistă la Radio „Europa Liberă”,  Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”, Alina Țurcanu, editoră la Radio „Europa Liberă”, Andrei Cibotaru, jurnalist TV, Tatiana Ețco, jurnalistă la Radio „Europa Liberă” și Liliana Nicolae, reporteră și editoră la „Europa FM” din București. Împreună cu colegii lor mai experimentați, tinerii jurnaliști au pus în practică toate cunoştinţele și abilitățile acumulate pe parcursul celor nouă luni de studii. La realizarea materialelor studenții au trebuit să țină cont de: obiectivitate, originalitate, corectitudine, acurateţe, inspiraţie, echidistanţă şi imparţialitate.

    Ca și în anii precedenți, majoritatea studenților au optat pentru subiecte sociale. Astfel, Dumitrița Andriuța ne-a vorbit despre copiii care suferă de malnutriție; Alina Filimon a povestit despre fertilizarea in vitro ca o soluție împotriva sterilității; Parascovia Spic ne-a adus mai multe detalii despre situația actuală de la Studioul „Moldova-film”; Eugeniu Kanskii a relatat în lucrarea sa despre centrul de reabilitare „Nicușor” din comuna Grătiești, mun. Chișinău, unde zilnic vin zeci de copii și tineri cu nevoi speciale; iar Liliana Botnariuc ne-a spus de ce medicii tineri nu vor să-și înceapă o carieră acasă și preferă să plece la muncă în străinătate.

    Studenta Maria Șveț ne-a informat despre modul în care Republica Moldova a ratat valorificarea deplină unui proiect de finanțare în domeniul eficienței energetice (proiectul MoREEFF); Mariana Matcovschi a încercat să afle cum și de ce deficitul cadrelor didactice generează schimbări în sistem; Adriana Vlas ne-a spus ce trebuie să facă un tânăr pentru a deveni student la o facultate de top din străinătate; Liliana Chisari a vorbit despre modul în care funcționează Legea adopției în Republica Moldova; Nicolae Galaju ne-a reamintit despre problema gunoiștilor neautorizate, iar Cristina Cornescu a realizat un reportaj TV despre așa-zisul „home schooling” și ne-a spus ce presupune această metodă de educație la domiciliu.

    Membrii Comisiei de evaluare i-au felicitat pe viitorii jurnalişti pentru munca depusă. În opinia lor, toate lucrările au întrunit, într-o măsură mai mare sau mai mică, rigorile jurnalistice. Totodată, aceștia le-au atras atenţia asupra greşelilor comise şi i-au îndemnat ca în materialele pe care le vor realiza în viitor să se concentreze cât mai atent pe subiect, să scrie simplu și, cel mai important, cu acuratețe. „Nu generați întrebări suplimentare în articolele voastre”, le-a sugerat directoarea ȘSAJ, Sorina Ștefârță.

    Pentru unii dintre discipolii ȘSAJ prezentarea publică a lucrării finale a fost asemenea unui examen pe care l-au susținut cu brio. Parascovia Spic spune că realizarea proiectului final a fost pentru ea cea mai frumoasă experiență trăită la Școală. „Nici nu mi-am imaginat că voi trăi atâtea emoții la fiecare cuvânt pe care l-am scris. Am vrut să-mi demonstrez că pot, dar și mai mult am vrut să nu-mi dezamăgesc instructorul”, a menționat studenta.

    Și Cristina Cornescu este mândră de reportajul său. Ea spune că succesul unei lucrări finale constă în alegerea unui subiect inedit. „Dacă nu ai un subiect bun încearcă să abordezi tema într-o modalitate cât mai originală. Scrie diferit de ceea ce au scris alți jurnaliști. Asta ne-au învățat instructorii pe tot parcursul anului de studii”, a conchis Cristina.

    Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Chişinău în parteneriat cu Şcoala de Jurnalism din Missouri, SUA, şi Centrul de Formare şi Perfecţionare a Jurnaliştilor din Paris, Franţa. ŞSAJ  fost lansată la 4 septembrie 2006 cu scopul de a pregăti jurnalişti universali pentru presa din Moldova.

  • Jurnalismul comunitar, cursul care aduce spiritul unei localități



    Ultimul curs din anul academic 2016-2017, Jurnalismul comunitar, i-a dus pe studenții ȘSAJ într-o localitate pitorească din raionul Căușeni - satul Săiți, căruia i-a și fost dedicat ziarul „Vatra”, rezultat din această vizită. Discipolii școlii au reușit să reflecte perfect, în cele opt pagini, spiritul și identitatea locului. În publicație se regăsesc istorii de viață și destinele oamenilor din sat, cu grijile și problemele cotidiene, cu tristeți și bucurii. Alături și împreună cu studenții au lucrat instructorii Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente (API) și Angela Ivanesi, designer machetatoare.

    Cursul a durat șase zile, timp în care studenții au avut de realizat una dintre cele mai importante lucrări - ziarul comunitar. În prima zi de curs Petru Macovei le-a vorbit despre specificul acestui gen jurnalistic, au analizat mai multe publicații și au desemnat împreună echipa redacțională. A urmat documentarea și deplasarea în localitate. Discipolii școlii au avut la dispoziție câteva ore, timp în care au discutat cu oamenii din localitate, au cunoscut istoriile și poveștile lor de viață.

    După ce au adunat toată informația necesară, studenții au trecut la etapa de scriere, redactare și machetare a textelor. Acest curs a fost un adevărat test de rezistență pentru tinerii jurnaliști, deoarece s-a lucrat în regim de redacție, cu planificare și termene-limită. Cel mai important este că studenții au înțeles cât de mult contează în jurnalism munca de echipă. După trei zile de lucru, ziarul a fost machetat și trimis la tipografie. A urmat cea mai emoționantă și, totodată, cea mai responsabilă etapă a cursului - revenirea în sat. Studenții au împărțit „Vatra” tuturor locuitorilor din Săiți, care au fost încântați să vadă un ziar realizat exclusiv despre și pentru ei. „Suntem mândri să avem un ziar al nostru, al săițenilor”, a spus Rodica Pavlenco, directoarea Casei de Cultură din sat.

    Instructorul Petru Macovei s-a arătat mulțumit de rezultat și i-a lăudat pe studenți pentru ceea ce au reușit să facă într-un timp foarte scurt. Directorul executiv al API consideră că ziarul „Vatra” este una din cele mai bune publicații din câte s-au realizat până în prezent la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. „Este un ziar care emană căldură și în care transpare spiritul comunității. Și asta este cel mai important”, a spus la finalul cursului Petru Macovei. 

    Și studenții au rămas impresionați de acest exercițiu, care a fost o adevărată probă de foc pentru ei. „Nu a fost deloc simplu, dar a fost destul de interesant”, a afirmat studenta Cristina Cornescu. Fiind redactora-șefă a acestei publicații, Cristina spune că cel mai greu a fost scrierea cât mai simplă a textelor. „Trebuia sa utilizăm cuvinte care să ne apropie de eroii noștri, de bucuriile și tristețile lor. Am devenit adevărați povestitori ai localnicilor”, a conchis Cristina.

    În luna mai discipolii ȘSAJ lucrează la realizarea proiectelor finale. Prezentarea publică a acestora va avea loc pe 30 și 31 mai.

  • Învățăm cum să-i învățăm: un program de instruire pentru trainerii ȘSAJ



    Sfârșitul anului de studii 2016-2017 s-a încheiat cu un program de instruire pentru... trainerii Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. În perioada 13-17 iunie, ei au participat la un curs de formare a formatorilor. Timp de cinci zile, cei mai buni jurnaliști și experți media, care de-a lungul anului contribuie la instruirea studenților ȘSAJ, au aflat care sunt tendințele actuale în materie de instruire a adulților, cum să-și dezvolte abilitățile pentru a deveni traineri de succes, cum să capteze atenția discipolilor și cum să transmită ceea ce știu ei altora. Trainerii au fost ghidați și instruiți de Cristina Lupu, directoare de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent din București, România.

    Trainingul a început cu o scurtă prezentare a principiilor de învățare la adulți. Instructorii au aflat cum și de ce maturii învață diferit decât copiii, cum să le captezi atenția atunci când simți că-i „pierzi” și nu te mai ascultă și ce tehnici moderne ar putea să utilizeze în timpul orelor de studii la ȘSAJ. „Trebuie să găsiți o abordare individuală pentru fiecare student. Puneți întrebări care să nu-i inhibe, încurajați-i să vorbească și oferiți-le șanse egale tuturor”, le-a sugerat Cristina Lupu. Potrivit expertei, pentru a avea rezultate mai bune, fiecare instructor trebuie să stabilească din start niște reguli și cerințe foarte clare. Tot ei ar trebui să le spună studenților și ce așteptări au. „Spre deosebire de copii, adulții sunt mai rezistenți la schimbări. Unii întâmpină greutăți și devin mai timizi decât colegii lor. Tratați-i pe discipolii voștri ca pe niște oameni maturi care au deja o experiență de viață. Încercați să identificați aceste lucruri și să-i ajutați să-și folosească experiența în activitatea lor profesională”, a adăugat ea.

    Potrivit Cristinei Lupu, pentru a avea rezultate mai bune, fiecare instructor ar trebui să se adapteze la noile tehnologii informaționale și să utilizeze diverse tehnici de învățare. „Fiți în pas cu nevoile și pasiunile studenților voștri. Fiți interactivi. Încercați să utilizați diverse modalități de prezentare a informației, cum ar fi: materiale video, radio, diverse platforme mobile, exerciții și discuții în grup, dezbateri. Combinați mai multe elemente pentru a face cursul cât mai dinamic și mai interesant. Treceți pe social media”, a menționat formatoarea.

    Un alt subiect, dezbătut intens, a fost despre nevoia de a-i asculta pe studenți și feedback-ul, care este esențială într-un proces de studiu. Trainerii ȘSAJ au aflat cum să-și controleze mai bine emoțiile, cum să capteze atenția discipolilor și, cel mai important, cum să-i motiveze pe studenți: „Pentru început, încercați să identificați ce a fost bine făcut. După asta treceți la comentarii și spuneți ce ar trebui de îmbunătățit într-un material jurnalistic realizat de cursanții voștri...”.

    Și pentru că toate cunoștințele teoretice se asimilează cel mai bine în lucrul practic, trainerii ȘSAJ nu au făcut excepție. Pe toată durata instruirii, ei au fost antrenați în diverse activități de grup și au realizat mai multe exerciții care i-au consolidat ca echipă, dar și le-au oferit trucuri noi de lucru cu viitorii studenți.

    Instructorii ȘSAJ au rămas impresionați de curs. Ei au spus că trainingul i-a ajutat să-și consolideze abilitățile pe care le aveau și să descopere lucruri și tehnici noi, pe care neapărat le vor aplica în practică. Totul - pentru binele studenților care vor veni să învețe la Școala de Studii Avansate în Jurnalism.

  • În premieră la ȘSAJ, o dezbatere despre cronica de carte în ziare, reviste, bloguri și Facebook



    „Kronica de carte în ziare, reviste, bloguri și Facebook” a fost tema dezbaterii publice găzduită vineri, 19 mai, de Școala de Studii Avansate în Jurnalism. S-a întâmplat în cadrul unui eveniment de amploare, desfășurat în săptămâna curentă la Cahul, Chișinău și Bălți - Zilele Literaturii Române, ediția a treia. 

    Timp de patru zile, iubitorii de carte bună au avut ocazia să se întâlnească și să discute cu mai mulți autori și critici literari din Republica Moldova și România. Vineri, echipa de literați a poposit, în premieră, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, unde s-au întâlnit cu studenții și instructorii ȘSAJ, cu o echipă de viitori jurnaliști de la Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la USM, care ni s-au alăturat, dar și cu jurnaliști consacrați din varii mass-media.

    „De ce avem nevoie astăzi de cronică literară și cum atragem spre lectură tânăra generație?”, astfel a răsunat întrebarea la care au fost provocați să răspundă  scriitorii Vitalie Ciobanu, Tatiana Țîbuleac, Paula Erizanu, Iulian Ciocan, dar și criticii și cronicarii Lucia Țurcanu, Alina Purcaru, Dan Coman, Eli Bădică și Mircea V. Ciobanu. Discuțiile au fost diverse - despre cronica de carte, percepția cititorului, jurnalismul cultural și perspectivele lui în epoca modernă - însă în prim-plan a fost cartea și rolul pe care pot și trebuie să îl joace jurnaliștii în relația acesteia cu publicul. Invitații au ținut să sublinieze importanța cronicii literare și au menționat faptul că cititorul contemporan a devenit mult mai informat, având astăzi posibilitatea să-și exprime liber opiniile, inclusiv pe rețelele de socializare. „Criticul este cel care reprezintă opinia cititorului, iar noi trebuie să ținem cont de ceea ce îl interesează”, a spus Mircea V. Ciobanu.

    Un alt subiect a fost adaptarea la epoca digitală a jurnaliștilor care scriu despre cultură și literatură. „Inovația și noutatea sunt cuvintele-cheie”, a menționat în context Eli Bădică, redactoră la publicațiile Suplimentul de Cultură și Revista Arte și Meserii din București. Tânăra a ținut să sublinieze că, pentru a atrage atenția cititorului, trebuie permanent să-l uimești, să-i oferi mereu o informație nouă, interesantă și unică. „Trebuie să fii diferit de ceilalți”, a adăugat ea. Ideea a fost susținută și de către scriitorul și publicistul Iulian Ciocan de la Radio „Europa Liberă”. „Trebuie să încerci să fii altfel”, a spus invitatul.

    Un interes deosebit a suscitat dezbaterea despre legătura - mai mult sau mai puțin firească - dintre literatură și jurnalism, în sensul că, pentru mulți dintre invitați, jurnalismul fie a precedat activitatea literară, fie a rămas o preocupare paralelă cu ficțiunea sau cu critica de carte. Tinerii au fost interesați să afle cum un jurnalist începător poate să-și convingă editorul să scrie articole despre cultură și literatură, subiecte tot mai rar întâlnite în presă. Paula Erizanu a opinat că acest lucru este posibil dacă vii cu o abordare originală, iar drept exemplu a adus unul dintre articolele recente, pe care le-a scris pentru CNN.com, în care a făcut o evaluare a imobilelor fictive din câteva creații literare celebre, cum ar fi „Coliba Unchiului Tom”, „Sherlock Holmes” sau „Maestrul și Margarita”.

    Jurnaliștilor tineri le lipsește curiozitatea”, a spus la rândul său scriitoarea Tatiana Țîbuleac. Fosta jurnalistă le-a recomandat tinerilor ziariști să fie cât mai curioși, să pună cât mai multe întrebări și să caute diverse modalități pentru a scrie interesant - despre literatură sau despre orice altceva. „Curiozitatea este pe gratis și ea este instrumentul vostru cel mai valoros, care nu vă costă nimic”, a conchis autoarea romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi”.

    Zilele Literaturii Române se află la cea de-a treia ediție. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Editorilor din Republica Moldova și de Editura „Cartier”.

  • Petru Garciu: „Jurnalismul nu tolerează lenea și frica”



    Este pasionat de fotbal, iar interesul pentru jurnalism i-a încolțit încă fiind elev în clasele primare, când citea de la cap la coadă ziarul „Sport-Curier” și visa cum odată, când va crește mare, va scrie și el cele mai interesante și captivante reportaje de la diverse meciuri de fotbal. Cu timpul, însă, visul s-a cam rătăcit printre multe alte gânduri, dorințe și aspirații. Astfel că după liceu și-a continuat studiile la facultatea de Agronomie din cadrul Universității de Stat din Comrat.

    Totul s-a schimbat după ce a participat la un training pentru reprezentanții societății civile, încă din timpul facultății eroul nostru colaborând cu o asociație obștească din autonomia găgăuză. La acel training, a cunoscut mai mulți ziariști și a înțeles că șansa de a-și realiza visul din copilărie nu este pierdută, doar că ar trebui să facă studii specializate. Iar la scurt timp, s-a înscris la Școala de Studii Avansate în Jurnalism unde, spune el, a reușit să „fure” meserie de la cei mai buni jurnaliști din țară. Este convins că toate cunoștințele pe care le-a acumulat în timpul celor zece luni de studii îl vor ajuta să devină un adevărat profesionist în domeniu. Vorbim despre Petru Garciu, absolventul promoției 2015-2016 al ȘSAJ, în prezent - reporter la portalul de știri www.gagauzmedia.md din Comrat.

    Visele devin realitate. Dacă vrei...

    „În anul 2015 am absolvit Facultatea de agronomie a Universității de Stat din Comrat. În paralele, încă din studenție, lucram ca ofițer de presă la organizația neguvernamentală „PILIGRIM-DEMO”. Chiar dacă nu aveam experiență în domeniu, anume acolo am început să scriu primele comunicate de presă și știri. Într-o zi, directorul organizației m-a întrebat dacă nu cumva aș vrea să fac niște cursuri de specialitate în jurnalism, recomandându-mi Școala de Studii Avansate în Jurnalism. M-am gândit că nu are rost să mai fac niște cursuri, mai ales că lucram deja. Totul s-a schimbat după ce am participat la Școala de vară a tinerilor lideri.

    Timp de cinci zile, împreună cu mai mulți tineri din diverse regiuni ale țării, am învățat să ne dezvoltăm abilitățile de lider. Am fost instruiți în managementul proiectelor, marketing politic, relații publice, PR și multe alte lucruri interesante și foarte utile unui tânăr. Și tocmai la acest training am înțeles că am nevoie de mai multe cunoștințe în domeniu, dar și de noi provocări. Școala de Studii Avansate în Jurnalism s-a dovedit a fi locul perfect pentru asta, căci ea este o platformă foarte bună fie pentru cei care fie vor să-și schimbe specialitatea și să învețe o profesie nouă, fie pentru cei care vor să-și îmbunătățească aptitudinile în arta scrierii și a comunicării. Am adunat dosarul și în septembrie 2015 eram deja student la ȘSAJ”.

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism oferă șanse egale tuturor

    „Ai înnebunit? Cum vei învăța în limba română?!.”, cam așa au reacționat mai toți  prietenii, colegii și rudele mele, atunci când au aflat că am depus dosarul la ȘSAJ. Sincer să fiu sincer, nici eu nu eram sigur că voi reuși să fac față acestei provocări, mai ales că nu vorbeam deloc limba română. Frica și neîncrederea au dispărut odată cu începerea cursurilor. Sunt foarte recunoscător instructorilor Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, care mi-au explicat mereu, atunci când nu înțelegeam prea bine terminologia sau ceea ce se discuta în sala de curs. Le mulțumesc și colegilor care îmi răspundeau la toate întrebările, uneori banale și mai ciudate...”.

    M-am simțit ca într-o familie

    „Confort, bunăvoință și căldură - aceasta este atmosfera care domină la ȘSAJ. În cele zece luni cât au durat cursurile, școala a devenit pentru noi o a doua casă. Și acum țin minte cum stăteam până la miezul nopții pentru a pregăti materialele la cursurile de Jurnalism radio sau TV. A fost cea mai frumoasă perioadă când noi, tineri și neliniștiți, făceam primii pași în profesia de jurnalist. Trebuie să recunosc în același timp că - așa cum se întâmplă adesea - abia când am început să lucrez am înțeles cât de mult am învățat la ȘSAJ și cât de calitative sunt aceste cursuri.

    Mă bucur enorm că într-un timp relativ scurt, de doar zece luni, am învățat atât, cât nu aș fi reușit nici în patru ani de facultate. Azi, în era tehnologiilor informaționale, un jurnalist trebuie să știe să facă orice: să scrie o știre, să filmeze și să monteze un reportaj pentru radio sau TV, să macheteze o pagină de ziar, să facă fotografii calitative, să creeze infografice și să știe cum să-și promoveze articolele pe social media. Școala de Studii Avansate în Jurnalism te învață toate aceste lucruri”.

    După absolvire, am decis să revin la Comrat

    „Am decis să revin acasă, deoarece am vrut să fiu util aici, în localitatea în care m-am născut. Vreau să contribui la schimbarea și poate la îmbunătățirea calității presei din Găgăuzia. Am norocul să lucrez într-o redacție de profesioniști. Portalul de știri www.gagauzmedia.md este o platformă perfectă pentru dezvoltarea mea profesională. Cel mai important este că sunt liber să scriu despre ceea ce vreau, fără ca să-mi dicteze cineva, iar pentru un jurnalist tânăr acest lucru este vital.

    Toamna trecută am început să colaborez și cu echipa de la RISE Moldova. Am participat la realizarea a două investigații jurnalistice și sper să mai continuu. Am considerat dintotdeauna că acest gen, jurnalismul de investigație, este cel mai greu. De aceea, sunt foarte mândru că am lucrat alături de o echipă de profesioniști și le sunt recunoscător băieților de la RISE pentru răbdare, încurajare și sfaturi utile.

    Astfel, într-un timp relativ scurt - doi ani, cât a trecut de la absolvirea facultății - pot să spun că viața mea s-a schimbat la 180 de grade. Am renunțat la monotonia și plictiseala zilnică în favoarea unor emoții constante. Jurnalismul nu tolerează lenea și frica, în schimb, te face să trăiești într-o lume a evenimentelor și a adrenalinei”.

Cursuri

Istorii de succes

2016
„Jurnalismul nu tolerează lenea și frica”
2014
„Nu regret că am ales ȘSAJ în locul unui masterat în jurnalism. Și iată de ce...”
2010
„Școala de Studii Avansate în Jurnalism, portița mea spre libertate”