• Liliana Botnariuc: „Voi deveni, totuși, un detectiv, doar că în jurnalism”



    Este una dintre absolventele care, până a veni la ȘSAJ, era convinsă că nu va face niciodată jurnalism. De mică visa să devină agent secret sau să lucreze într-un laborator de cercetări criminalistice, tentație generată de filmele pe care le privea pe atunci, dar și de marea ei pasiune pentru chimie și biologie. Așa cum, însă, nu toate visele au șansa de a se realiza, după ce a susținut examenele de BAC a depus dosarul la Facultatea de Relații Internaționale și Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) din cadrul Universității de Stat din Moldova.

    Își dorea ca, după absolvire, să contribuie la schimbarea situației din țară și să ajute oamenii să trăiască prosper aici, în Republica Moldova. Dar totul s-a schimbat după ce a participat la Programul „Challenger II”... Vorbim despre absolventa promoției 2016-2017, Liliana Botnariuc, astăzi reporteră la publicația „Ziarul de Gardă”. Am invitat-o la o cafea și am întrebat-o ce a determinat-o să vină în jurnalism și dacă au ceva în comun jurnaliștii și agenții secreți...

    Decizia de a face ȘSAJ nu a venit întâmplător

    „În una din zilele de voluntariat în cadrul Programului „Challenger II”, una dintre absolventele Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, Vlada Ciobanu, ne-a povestit despre ȘSAJ, cursuri, instructori etc. La acea întâlnire am memorizat un singur lucru - dar unul foarte important - spus de ea: „La ȘSAJ înveți ceea ce alții învață în trei ani de facultate”. Eram abia în anul doi și deja atunci știam că voi face această școală. În anul trei de studii am scris teza de licență, iar tema pe care am ales-o a fost: „Rolul și locul mass-media în politica externă a statelor la etapa contemporană”. Nu cred că a fost întâmplător. Trebuie să recunosc faptul că mi-a plăcut enorm procesul de documentare, adoram să stau zile întregi la un paragraf doar să ca să iasă un material bun. Atunci am înțeles două lucruri importante:

    1. puterea mass-media este nelimitată;
    2. îmi place să scriu și îmi place să scriu mult”.

    Am vrut să-mi dezvolt gândirea critică și să învăț să scriu corect

    „Imediat după absolvirea facultății am depus dosarul la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Nu am ezitat nicio clipă, și asta din două motive: să-mi dezvolt gândirea critică și să învăț să scriu corect. Nu știu dacă am învățat să scriu foarte bine, continui să lucrez la acest capitol, dar gândirea critică mi-am cultivat-o. Astăzi pun la îndoială orice material jurnalistic, orice discurs sau informație”.

    Puțină teorie și mult lucru pe teren

    „Toate cursurile au fost utile, mai ales că accentul este pus pe lucrul practic. Puțină teorie și mult lucru pe teren - este exact ceea de ce are nevoie un jurnalist. Mi-a plăcut faptul că, în doar câteva luni, am învățat să lucrez în programele de editare: Adobe Audition, Adobe Indesign, Adobe Premiere și Adobe Photoshop. Cel mai important este că ȘSAJ m-a ajutat nu doar să mă îndrăgostesc de presa scrisă, ci și să accept critica, și să tind să devin o jurnalistă foarte bună și profesionistă”.

    Îmi place să descopăr oameni cu istorii interesante

    „Acum sunt la început de carieră și am ales să fac presa scrisă, deoarece îmi place să descopăr oameni cu istorii interesante. Sunt pasionată și de investigații, astfel că urmăresc cu mult interes ce fac colegii mei de la „Ziarul de Gardă” și de la RISE Moldova și sper să ajung și eu să realizez cândva o investigație. Deci, într-un fel, voi deveni și detectiv, doar că unul în jurnalism. Instructorii cursul Jurnalismul de investigație de la ȘSAJ sunt astăzi colegii mei. De la ei am învățat că în jurnalism trebuie să ai un spirit de observație bine dezvoltat și, cel mai important, trebuie să fii mereu obiectiv, imparțial și echidistant în orice articol pe care îl realizezi”.

    Mass-media este o forță și noi, jurnaliștii, putem schimba lucrurile

    „Îmi amintesc că, la interviul de admitere la ȘSAJ, directoarea Școlii, Sorina Ștefârță, spunea că sunt investigații jurnalistice care au răsturnat guverne. Eu sunt convinsă că și în Republica Moldova situația poate fi schimbată inclusiv datorită mass-media. Jurnaliștii trebuie doar să-și facă munca cinstit, corect și să lucreze doar în favoarea cititorului, a telespectatorului sau a radioascultătorului său”.

    sursa foto: arhiva personală

  • Legislația Mass-Media, cursul care îi responsabilizează pe jurnaliști



    Are un reporter dreptul să fotografieze oamenii în stradă sau în spații publice? Dar în cele private? Cum și în ce condiții jurnalistul își poate proteja sursele? Ce poate face un ziarist atunci când i se îngrădește accesul la informație? Ce este judecată de valoare și ce riscă jurnalistul atunci când răspândește informații false și, astfel, lezează demnitatea și onoarea unei persoane? Sunt doar câteva dintre întrebările abordate de către studenții ȘSAJ în cadrul cursului Legislația Mass-Media. Cea care i-a instruit cu privire la drepturi și obligații a fost jurista Tatiana Puiu, coordonatoare de proiecte a organizației „Freedom House”, SUA.

    Timp de cinci zile, cât a durat cursul, viitorii jurnaliști au studiat mai multe articole și legi ce vizează în mod direct activitatea mass-media. Tinerii au aflat care sunt prevederile fundamentale ale accesului la informație, ce este secretul de stat, defăimarea, injuria, cenzura. La fel, ei au discutat despre modalitatea de eliberare a licențelor de emisie, despre atribuțiile Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) și despre obligațiile jurnalistului. În acest sens, Tatiana Puiu le-a atras atenția asupra sancțiunilor pe care le riscă un reporter pentru calomnie, încălcarea regulilor de utilizare a datelor cu caracter personal, utilizarea imaginilor video (foto) sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat fără acordul acesteia.

    În timpul cursului, studenții au avut și câțiva invitați - experți în domeniul media. Cu Ion Creangă, șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, ei au discutat despre procesul de adoptare a unei legi; de la jurnalistul Dumitru Lazur, coordonator al proiectului „Promovarea libertății și pluralismului media în Republica Moldova”, au aflat ce proiecte implementează Consiliul Europei în domeniul media din țara noastră. Anastasia Nani, redactoră la portalul Anticoruptie.md, care este și absolventa ȘSAJ, le-a vorbit despre utilizarea corectă a datelor guvernamentale deschise. Iar de la Olga Guțuțui, membră a CCA, ei au aflat când Republica Moldova va trece la televiziunea digitală și au înțeles cum sunt sancționați radiodifuzorii pentru nerespectarea Codului Audiovizualului.

    Cum abordăm corect subiectele despre drepturile omului și care este rolul presei în promovarea lor? Tema a fost dezbătută cu alte două invitate ale cursului: Olesea Perean, directoare de programe la Oficiul ONU pentru drepturile omului și Ludmila Bogheanu, consultantă de comunicare la aceeași organizație. Problema torturii în Republica Moldova și, în special, cazul lui Andrei Brăguța, a provocat discuții aprinse printre studenții ȘSAJ. Viitorii ziariști au memorizat că informarea corectă a societății este mult mai importantă decât fuga continuă după știrile de senzație.

    Avem sau nu dreptul să descărcăm din internet filme, muzică sau fotografii? Avem dreptul să reproducem sau să plagiem un text și cum să ne protejăm creațiile? Mai multe detalii despre drepturile de autor discipolii ȘSAJ le-au aflat de la avocatul Ion Țîganaș, fost șef adjunct al Agenției pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

    Următorul curs înregistrat în orarul studenților este Jurnalismul de revistă.

  • Interviul: învățăm să formulăm întrebări și să ascultăm interlocutorul



    Cum intervievăm persoanele timide și cum să primim răspunsuri de la oamenii care, deși au ceva de spus, nu au obișnuința să vorbească? Despre „ingredientele” unui interviu reușit și felul în care pot fi utilizate acestea studenții ȘSAJ au aflat de la Mihaela Gherasim, reporteră la Proiectul TV „Pur și Simplu”, realizat de Radio „Europa Liberă”. De la ea, timp de cinci zile, viitorii ziariști au învățat să formuleze întrebări interesante - incomode chiar, pe alocuri -, să aleagă tema și personajul relevant pentru un interviu.

    Cursul a început cu mai multe noțiuni generale despre Interviu ca gen jurnalistic. Studenții au aflat că dobândirea informației este elementul principal care stă la baza unui interviu; au învățat cum să formuleze corect întrebările; au discutat despre planificare și documentarea care anticipează orice dialog și au memorizat că există mai multe modalități de a intervieva un interlocutor. După care a urmat cea mai interesantă parte a cursului - lucrul practic. Ghidați de instructoare, studenții au realizat mai multe lucrări: au făcut un interviu cu cineva din părinți despre propria persoană; au transformat o declarație de presă într-un interviu; au lucrat la documentarea unei personalități și, la final, au scris un interviu propriu.

    Pe final, în cadrul unor discuții ce s-au transformat în dezbateri, au fost abordate aspectele etice și deontologice ale interviului. Mihaela Gherasim le-a vorbit studenților ȘSAJ despre felul în care trebuie să se prezinte jurnalistul la interviu, ce reguli de comportament trebuie să adopte și ce întrebări ar fi bine să le evite. „Dacă un jurnalist poate să învețe din propriile greșeli, are șanse mari să facă o carieră de succes în jurnalism și să-și facă și un nume”, a conchis instructoarea.

    Studenții spun că partea practică a cursului a fost utilă și foarte necesară pentru ei. Unii dintre discipoli au trăit pentru prima dată experiența unui interviu față în față cu interlocutorul. Studentul Andrei Cebotari a recunoscut că, astfel, și-a dezvoltat abilitatea de comunicare non-verbală. „Mi-a plăcut foarte mult această experiența si nu voi ezita să o utilizez în activitatea mea profesională”, a spus el.

  • Cum să evităm stigmatizarea consumatorilor de droguri în media: un nou Club de Discuţii la ŞSAJ



    Comerțul cu droguri și reținerea celor care vând droguri sunt subiectele cel mai frecvent abordate de jurnaliști, atunci când este vorba de combaterea consumului de stupefiante. Cum se manifestă, însă, stigmatizarea socială a consumatorilor de droguri şi care este rolul presei în reflectarea unor astfel de situații? Subiectul a fost dezbătut la Clubul de Discuţii al ȘSAJ, și care a avut drept scop responsabilizarea viitorilor jurnaliști. Invitați au fost Corina Popa, coordonatoare de proiecte a Uniunii pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor (UORN), Elena Cioina, managerul platformei www.E-Sănătate.md și Denis Hibovschi, reprezentant al comunității consumatorilor de droguri.

    Discuțiile au început cu o prezentare generală a Uniunii pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor. Corina Popa a vorbit despre implementarea, în țara noastră, a Strategiei antidrog. De la ea studenții au mai aflat ce programe de prevenire a consumului de droguri există, ce surse financiare vin din partea Fondului Global și care sunt recomandările acestuia pentru Republica Moldova.

    Cum revin la viața normală și cum se reabilitează consumatorii de droguri a fost un alt subiect discutat cu studenții ȘSAJ. Denis Hibovschi, fost consumator de droguri, care în prezent este și tată a trei copii, le-a povestit tinerilor despre felul în care a devenit dependent, despre serviciile psihosociale și de reabilitare de care a beneficiat, dar și despre modul în care a învățat să trăiască fără droguri.

    Unul dintre aspectele cele mai importante, abordate în timpul discuțiilor, a fost utilizarea corectă a terminologiei de către jurnaliști. Discipolii ȘSAJ au aflat ce termeni și expresii nu trebuie să folosească în materialele lor și cum să se exprime corect, atunci când vor scrie despre consumatorii de droguri.

    La finalul Clubului, viitorii jurnalişti au primit și câteva recomandări de la invitați. Studenţii au fost îndemnaţi să respecte Codul de Etică și Deontologie jurnalistică și, totodată, să mediatizeze cât mai des tema consumului de droguri. „Fiți corecți cu voi înșivă, dar și cu cei despre care scrieți”, i-a îndemnat la finalul întâlnirii Elena Cioina, managerul platformei www.E-Sănătate.md.

  • Etica și Diversitatea în Mass-Media: învățăm să fim jurnaliști responsabili



    Un jurnalist profesionist știe să separe faptele de opinii, să respecte echilibrul surselor, să evite stereotipurile și să nu discrimineze, să fie tolerant, să dea dovadă de gândire critică și, nu în cele din urmă, să respecte Codul deontologic al ziaristului. Sunt doar câteva dintre principiile fundamentale memorizate de către discipolii ȘSAJ. Toate au fost învățate în cadrul cursului Etica și Diversitatea în Mass-Media. Împreună cu studenții a lucrat Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

    Cursul a durat cinci zile, timp în care studenții au abordat diverse subiecte ce vizează în mod direct principiile de bază ale eticii și deontologiei profesionale. Împreună cu instructoarea tinerii au vorbit despre confidențialitatea surselor; despre felul în care protejăm, în știri și în articole, persoanele aflate în situații vulnerabile și cum să evităm limbajul obscen explicit și imaginile morbide.

    De asemenea, studenții au dezbătut subiecte precum viața privată versus interesul public, manipularea, (in)toleranța și (ne)discriminarea. Tinerii au notat care sunt elementele unei știri false și au aflat cum pot fi depistate acestea.

    Reflectarea diversității în mass-media a fost un alt subiect abordat în cadrul cursului. Pentru o mai bună înțelegere a acestui fenomen, Nadine Gogu a invitat-o în fața studenților pe Angelica Frolov, coordonatoarea Programului Lobby și Advocacy la Centrul „GENDERDOC-M”. Invitata le-a vorbit tinerilor despre drepturile persoanelor LGBT și despre felul în care putem să evităm, în presă, terminologia discriminatorie la adresa acestora. „Societatea trebuie să fie educată și informată corect. Avem nevoie de o masă critică de oameni. Și aici trebuie să intervină jurnaliștii. Când vom înțelege că diversitatea este absolut firească, atunci lucrurile se vor schimba”, a subliniat Angelica Frolov.

    La finalul cursului Nadine Gogu le-a recomandat tinerilor să-și facă munca cinstit, corect, respectând zilnic principiile etice. „Fiți corecți cu voi înșivă, cu cititorii, radioascultătorii și telespectatorii voștri. Cântăriți orice decizie pe care o luați și asumați-vă responsabilitatea”, a adăugat instructoarea.  

    Următorul curs care începe la Școala de Studii Avansate în Jurnalism este Jurnalismul Radio.

  • Jurnalismul de revistă, cursul la care studenții creează o publicație adevărată



    Care este specificul jurnalismului de revistă? Prin ce se deosebește o revistă de un ziar? Cum să atragem atenția cititorului de azi și care sunt elementele-cheie ce fac atractivă o publicație periodică? Sunt doar câteva întrebări la care discipolii ȘSAJ au răspuns în cadrul cursului Jurnalism de revistă. Cea care i-a inițiat în lumea revistelor a fost Ludmila Andronic, expertă în comunicare.

    Cursul se ține la Școala de Studii Avansate în Jurnalism al doilea an consecutiv. Respectiv, deja a doua promoție de studenți se bucură de faptul că au șansa de a însuși câteva dintre cele mai interesante secrete ce se ascund dincolo de coperta unei reviste moderne, fie ea mondenă, de business sau de cultură. În cele trei zile de curs discipolii au discutat cu Ludmila Andronic despre conceptul și specificul unei reviste, au aflat de ce este importantă echilibrarea conținutului, a rubricilor, și a imaginilor, și care sunt elementele ce fac atractiv un astfel de produs media. Potrivit instructoarei, „o revistă de succes trebuie să fie gândită ca o afacere”.

    Momentul culminant al cursului a fost, așa cum se practică la ȘSAJ, exercițiul practic. Și anume, studenții au avut de realizat, de sine stătător, propria revistă - de la concept până la machetare și tipărire. Pentru prima dată, ei au simțit cum funcționează o redacție. Au format echipa de reporteri, au delegat un redactor-șef și au început planificarea. După o săptămână în care au scris și au adunat toate materialele, când revista a fost scoasă de sub tipar, ei au recunoscut că nu le-a fost deloc ușor. Cu toate acestea, tinerii ȘSAJ s-au descurcat destul de bine.

    Studenta Elmira Orozova, cea care a fost și redactora-șefă, spune că revista, pe care au intitulat-o „LꞌART DE VIVRE”, a reprezentat munca unei echipe întregi. „Efortul este vizibil prin ceea ce am reușit să creăm. A fost destul de greu, dar foarte interesant și captivant în același timp”, a conchis tânăra jurnalistă. 

    La sfârșit de curs, Ludmila Andronic i-a felicitat pe studenți pentru produsul final și i-a încurajat să continue ceea ce au început în această toamnă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. „Nu renunțați la visele voastre. Debutul este mereu greu. Dar niciodată să nu vă fie frică de eșec”, a adăugat instructoarea.

  • Articole lungi, învățăm să „povestim” în detalii un om sau un eveniment



    Reportajul, portretul (feature), necrologul și documentarul de presă sunt câteva dintre genurile jurnalistice noi, însușite cu succes de către studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Toate au fost studiate, timp de cinci zile, în cadrul cursului Articole lungi, ținut de Alina Radu, directoarea publicației „Ziarul de Gardă”. Tinerii au testat observația proprie, au fost martori oculari ai unui eveniment, au făcut cu lux de amănunte portretul unei persoane și au învățat să scrie un necrolog.

    Cursul a început cu o introducere despre genurile jurnalistice care se încadrează în categoria „articole lungi”. Studenții au aflat că există mai multe tipuri de reportaje, au învățat care sunt principiile și structura acestui gen de materiale, iar instructoarea le-a atras atenția asupra faptului că cea mai importantă - și obligatorie - caracteristică a unui reportaj este prezența jurnalistului la fața locului. Totodată, Alina Radu a ținut să menționeze că, spre deosebire de știre, în reportaj jurnalistul poate să folosească diverse tehnici literare pentru a descrie cât mai clar și detaliat atmosfera. „Cititorul trebuie să vadă, să audă și să simtă”, le-a spus instructoarea. A urmat partea practică a cursului, iar discipolii au avut de realizat un reportaj, un portret și un necrolog.

    Cum „se nasc” idei pentru reportaje, unde găsim subiecte și cum să scriem diferit, interesant și captivant? Pentru a afla răspunsuri la aceste întrebări, Alina Radu i-a invitat la discuții pe doi dintre jurnaliștii specializați în scrierea reportajelor și a portretelor: Polina Cupcea, una dintre fondatoarea portalului „Oameni și Kilometri”, și Dorin Galben, prezentator 10 TV. Invitații, care sunt și doi dintre absolvenții de succes ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, au împărtășit cu studenții detalii interesante din experiența lor profesională, au discutat despre cum o idee devine subiectul unui reportaj și au punctat importanța observației și a detaliilor.

    Specializată pe longread-uri - articole scrise în tehnica storytelling -, Polina Cupcea a menționat că un reportaj sau un portret trebuie să fie scrise într-un limbaj simplu, dar atractiv pentru public. „Subiectul trebuie să fie cât mai exotic, mai pitoresc și diferit de ceea ce au scris alții. Ieșiți din tipare, mergeți în sate, discutați cu oamenii simpli. Ei sunt cea mai importantă sursă de idei pentru istoriile voastre”, a conchis jurnalista.

    Următorul curs la care vor participa studenții ȘSAJ este Legislația Mass-Media.

Cursuri

Istorii de succes

2016
„Jurnalismul nu tolerează lenea și frica”
2014
„Nu regret că am ales ȘSAJ în locul unui masterat în jurnalism. Și iată de ce...”
2010
„Școala de Studii Avansate în Jurnalism, portița mea spre libertate”