• Cum să evităm stigmatizarea consumatorilor de droguri în media: un nou Club de Discuţii la ŞSAJ



    Comerțul cu droguri și reținerea celor care vând droguri sunt subiectele cel mai frecvent abordate de jurnaliști, atunci când este vorba de combaterea consumului de stupefiante. Cum se manifestă, însă, stigmatizarea socială a consumatorilor de droguri şi care este rolul presei în reflectarea unor astfel de situații? Subiectul a fost dezbătut la Clubul de Discuţii al ȘSAJ, și care a avut drept scop responsabilizarea viitorilor jurnaliști. Invitați au fost Corina Popa, coordonatoare de proiecte a Uniunii pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor (UORN), Elena Cioina, managerul platformei www.E-Sănătate.md și Denis Hibovschi, reprezentant al comunității consumatorilor de droguri.

    Discuțiile au început cu o prezentare generală a Uniunii pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor. Corina Popa a vorbit despre implementarea, în țara noastră, a Strategiei antidrog. De la ea studenții au mai aflat ce programe de prevenire a consumului de droguri există, ce surse financiare vin din partea Fondului Global și care sunt recomandările acestuia pentru Republica Moldova.

    Cum revin la viața normală și cum se reabilitează consumatorii de droguri a fost un alt subiect discutat cu studenții ȘSAJ. Denis Hibovschi, fost consumator de droguri, care în prezent este și tată a trei copii, le-a povestit tinerilor despre felul în care a devenit dependent, despre serviciile psihosociale și de reabilitare de care a beneficiat, dar și despre modul în care a învățat să trăiască fără droguri.

    Unul dintre aspectele cele mai importante, abordate în timpul discuțiilor, a fost utilizarea corectă a terminologiei de către jurnaliști. Discipolii ȘSAJ au aflat ce termeni și expresii nu trebuie să folosească în materialele lor și cum să se exprime corect, atunci când vor scrie despre consumatorii de droguri.

    La finalul Clubului, viitorii jurnalişti au primit și câteva recomandări de la invitați. Studenţii au fost îndemnaţi să respecte Codul de Etică și Deontologie jurnalistică și, totodată, să mediatizeze cât mai des tema consumului de droguri. „Fiți corecți cu voi înșivă, dar și cu cei despre care scrieți”, i-a îndemnat la finalul întâlnirii Elena Cioina, managerul platformei www.E-Sănătate.md.

  • Interviul: învățăm să formulăm întrebări și să ascultăm interlocutorul



    Cum intervievăm persoanele timide și cum să primim răspunsuri de la oamenii care, deși au ceva de spus, nu au obișnuința să vorbească? Despre „ingredientele” unui interviu reușit și felul în care pot fi utilizate acestea studenții ȘSAJ au aflat de la Mihaela Gherasim, reporteră la Proiectul TV „Pur și Simplu”, realizat de Radio „Europa Liberă”. De la ea, timp de cinci zile, viitorii ziariști au învățat să formuleze întrebări interesante - incomode chiar, pe alocuri -, să aleagă tema și personajul relevant pentru un interviu.

    Cursul a început cu mai multe noțiuni generale despre Interviu ca gen jurnalistic. Studenții au aflat că dobândirea informației este elementul principal care stă la baza unui interviu; au învățat cum să formuleze corect întrebările; au discutat despre planificare și documentarea care anticipează orice dialog și au memorizat că există mai multe modalități de a intervieva un interlocutor. După care a urmat cea mai interesantă parte a cursului - lucrul practic. Ghidați de instructoare, studenții au realizat mai multe lucrări: au făcut un interviu cu cineva din părinți despre propria persoană; au transformat o declarație de presă într-un interviu; au lucrat la documentarea unei personalități și, la final, au scris un interviu propriu.

    Pe final, în cadrul unor discuții ce s-au transformat în dezbateri, au fost abordate aspectele etice și deontologice ale interviului. Mihaela Gherasim le-a vorbit studenților ȘSAJ despre felul în care trebuie să se prezinte jurnalistul la interviu, ce reguli de comportament trebuie să adopte și ce întrebări ar fi bine să le evite. „Dacă un jurnalist poate să învețe din propriile greșeli, are șanse mari să facă o carieră de succes în jurnalism și să-și facă și un nume”, a conchis instructoarea.

    Studenții spun că partea practică a cursului a fost utilă și foarte necesară pentru ei. Unii dintre discipoli au trăit pentru prima dată experiența unui interviu față în față cu interlocutorul. Studentul Andrei Cebotari a recunoscut că, astfel, și-a dezvoltat abilitatea de comunicare non-verbală. „Mi-a plăcut foarte mult această experiența si nu voi ezita să o utilizez în activitatea mea profesională”, a spus el.

  • Primul Club de discuții la ȘSAJ: egalitatea de gen în mass-media și experiența Suediei



    Cum prezentăm bărbatul și femeia în fotografie, dar și în alte materiale jurnalistice? Ce au de câștigat bărbații de la egalitatea de gen? De ce este necesară implicarea femeilor în politică și în procesele decizionale și cum este munca de jurnalistă sau fotojurnalistă? Sunt câteva dintre subiectele abordate în cadrul primului Club de discuții la ȘSAJ, la care au participat jurnalistele suedeze Gunnel Bergström și Maria Dahmén, și fotojurnalista Åsa Sjöström.

    Având în prim plan fotografia de presă, Clubul de discuții a coincis perfect cu modulul de Fotojurnalism, care se ține la ȘSAJ în această săptămână. Și asta pentru că primul subiect despre care s-a discutat a fost promovarea egalității de gen în imagini. Fotojurnalista Åsa Sjöström le-a prezentat tinerilor mai multe proiecte fotografice realizate în diferite țări și le-a vorbit despre rolul mass-media, în general, dar și al jurnalistului, în particular, în promovarea bărbatului și a femeii. Potrivit ei, egalitatea de gen ar trebui să înceapă încă din frageda copilărie, iar jurnaliștii ar trebui „prin propria autoeducare să educe publicul”.

    Despre stereotipurile de gen, fenomenul sexismului, dar și despre aspectul etic și deontologic al jurnalismului contemporan au vorbit Gunnel Bergström și Maria Dahmén. Reporterele suedeze au ținut să menționeze cât de important este ca în presă să existe articole ce abordează tematica nu doar a egalității de gen, dar și cea privind egalitatea de vârstă, etnie, naționalitate, dizabilitate, culoare, religie etc. „Încercați să găsiți oameni și personalități și să scrieți despre destinele și istoriile lor. Jurnaliștii reprezintă vocea poporului, care de cele mai multe ori nu este auzită. Scrieți nu doar despre oamenii tineri și frumoși, dar și despre persoanele în etate sau despre oameni cu dizabilități”, au spus invitatele.

    La finalul discuțiilor jurnalistele suedeze au venit cu câteva sfaturi utile și i-au îndemnat pe studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism să acorde mai multă atenție problematicii de gen în materialele pe care le vor realiza. Potrivit lor, un reporter bun trebuie să fie curios, curajos, activ civic și întotdeauna să aibă o poziție neutră față de subiectele pe care le abordează în articolele sale.

    Clubul de discuții a fost organizat împreună cu Asociația Presei Independente, în parteneriat cu Programul ONU „Femeile în politică”, realizat de UN Women Moldova și UNDP Moldova, cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.

  • Știrea, cursul ce transformă un eveniment într-o noutate



    Ce este și cu ce începe o știre? Care este structura ei și la ce întrebări trebuie să răspundă aceasta? Ce sunt obiectivitatea, imparțialitatea și echidistanța? Cum alegem unghiul de abordare și cum lucrăm cu sursele anonime? Ce este și cum depistăm o știre falsă? Sunt doar câteva dintre întrebări care au stat la baza unuia dintre cele mai importante cursuri de la ȘSAJ - „Știrea”.

    Timp de șase zile, împreună cu studenții au lucrat instructoarele Diana Railean, reporteră la Radio „Europa Liberă” și Elena Robu, editoră la PRO TV Chișinău.  

    Cursul a început cu noțiuni de bază despre Știre ca parte a spectrului jurnalistic. Studenții ȘSAJ au aflat că nu orice informație este, automat, subiect de știre, au testat procedeele de observația proprie, au discutat despre documentare, unghiul de abordare, despre citat și regulile de utilizare a acestuia. „O știre trebuie să fie actuală, credibilă și să prezinte interes pentru public. Fiți curioși și puneți mereu întrebări”, le-a repetat, de fiecare dată, instructoarea Elena Robu.

    Tinerii au învățat ce este și cum se scrie un lead, titlu, corpul știrii, ce este background, câte tipuri de surse există și care sunt tehnicile de lucru cu ele. O atenție deosebită a fost acordată discuției despre plagiat, dar și despre principiile jurnalistice precum obiectivitatea, imparțialitatea și echidistanța. Instructoarele cursului au subliniat ideea că un jurnalist trebuie să aibă mereu bunul-simț și să-și facă munca în mod responsabil. „Indiferent în ce redacție veți ajunge să lucrați, încercați să fiți corecți cu voi înșivă”, a adăugat Diana Railean.

    În cele șase zile de curs, discipolii au realizat mai multe lucrări practice. Astfel, pentru prima dată, ei au văzut ce este munca de teren, au învățat să lucreze cu sursele, au participat la o conferință de presă, au făcut o știre dintr-un comunicat și, la final, au realizat o știre proprie, ținând cont de toate regulile de scriere a ei.

    În prezent la Școala de Studii Avansate în Jurnalism se ține cursul „Interviul”.

  • Liliana Botnariuc: „Voi deveni, totuși, un detectiv, doar că în jurnalism”



    Este una dintre absolventele care, până a veni la ȘSAJ, era convinsă că nu va face niciodată jurnalism. De mică visa să devină agent secret sau să lucreze într-un laborator de cercetări criminalistice, tentație generată de filmele pe care le privea pe atunci, dar și de marea ei pasiune pentru chimie și biologie. Așa cum, însă, nu toate visele au șansa de a se realiza, după ce a susținut examenele de BAC a depus dosarul la Facultatea de Relații Internaționale și Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) din cadrul Universității de Stat din Moldova.

    Își dorea ca, după absolvire, să contribuie la schimbarea situației din țară și să ajute oamenii să trăiască prosper aici, în Republica Moldova. Dar totul s-a schimbat după ce a participat la Programul „Challenger II”... Vorbim despre absolventa promoției 2016-2017, Liliana Botnariuc, astăzi reporteră la publicația „Ziarul de Gardă”. Am invitat-o la o cafea și am întrebat-o ce a determinat-o să vină în jurnalism și dacă au ceva în comun jurnaliștii și agenții secreți...

    Decizia de a face ȘSAJ nu a venit întâmplător

    „În una din zilele de voluntariat în cadrul Programului „Challenger II”, una dintre absolventele Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, Vlada Ciobanu, ne-a povestit despre ȘSAJ, cursuri, instructori etc. La acea întâlnire am memorizat un singur lucru - dar unul foarte important - spus de ea: „La ȘSAJ înveți ceea ce alții învață în trei ani de facultate”. Eram abia în anul doi și deja atunci știam că voi face această școală. În anul trei de studii am scris teza de licență, iar tema pe care am ales-o a fost: „Rolul și locul mass-media în politica externă a statelor la etapa contemporană”. Nu cred că a fost întâmplător. Trebuie să recunosc faptul că mi-a plăcut enorm procesul de documentare, adoram să stau zile întregi la un paragraf doar să ca să iasă un material bun. Atunci am înțeles două lucruri importante:

    1. puterea mass-media este nelimitată;
    2. îmi place să scriu și îmi place să scriu mult”.

    Am vrut să-mi dezvolt gândirea critică și să învăț să scriu corect

    „Imediat după absolvirea facultății am depus dosarul la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Nu am ezitat nicio clipă, și asta din două motive: să-mi dezvolt gândirea critică și să învăț să scriu corect. Nu știu dacă am învățat să scriu foarte bine, continui să lucrez la acest capitol, dar gândirea critică mi-am cultivat-o. Astăzi pun la îndoială orice material jurnalistic, orice discurs sau informație”.

    Puțină teorie și mult lucru pe teren

    „Toate cursurile au fost utile, mai ales că accentul este pus pe lucrul practic. Puțină teorie și mult lucru pe teren - este exact ceea de ce are nevoie un jurnalist. Mi-a plăcut faptul că, în doar câteva luni, am învățat să lucrez în programele de editare: Adobe Audition, Adobe Indesign, Adobe Premiere și Adobe Photoshop. Cel mai important este că ȘSAJ m-a ajutat nu doar să mă îndrăgostesc de presa scrisă, ci și să accept critica, și să tind să devin o jurnalistă foarte bună și profesionistă”.

    Îmi place să descopăr oameni cu istorii interesante

    „Acum sunt la început de carieră și am ales să fac presa scrisă, deoarece îmi place să descopăr oameni cu istorii interesante. Sunt pasionată și de investigații, astfel că urmăresc cu mult interes ce fac colegii mei de la „Ziarul de Gardă” și de la RISE Moldova și sper să ajung și eu să realizez cândva o investigație. Deci, într-un fel, voi deveni și detectiv, doar că unul în jurnalism. Instructorii cursul Jurnalismul de investigație de la ȘSAJ sunt astăzi colegii mei. De la ei am învățat că în jurnalism trebuie să ai un spirit de observație bine dezvoltat și, cel mai important, trebuie să fii mereu obiectiv, imparțial și echidistant în orice articol pe care îl realizezi”.

    Mass-media este o forță și noi, jurnaliștii, putem schimba lucrurile

    „Îmi amintesc că, la interviul de admitere la ȘSAJ, directoarea Școlii, Sorina Ștefârță, spunea că sunt investigații jurnalistice care au răsturnat guverne. Eu sunt convinsă că și în Republica Moldova situația poate fi schimbată inclusiv datorită mass-media. Jurnaliștii trebuie doar să-și facă munca cinstit, corect și să lucreze doar în favoarea cititorului, a telespectatorului sau a radioascultătorului său”.

    sursa foto: arhiva personală

  • Articole lungi, învățăm să „povestim” în detalii un om sau un eveniment



    Reportajul, portretul (feature), necrologul și documentarul de presă sunt câteva dintre genurile jurnalistice noi, însușite cu succes de către studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Toate au fost studiate, timp de cinci zile, în cadrul cursului Articole lungi, ținut de Alina Radu, directoarea publicației „Ziarul de Gardă”. Tinerii au testat observația proprie, au fost martori oculari ai unui eveniment, au făcut cu lux de amănunte portretul unei persoane și au învățat să scrie un necrolog.

    Cursul a început cu o introducere despre genurile jurnalistice care se încadrează în categoria „articole lungi”. Studenții au aflat că există mai multe tipuri de reportaje, au învățat care sunt principiile și structura acestui gen de materiale, iar instructoarea le-a atras atenția asupra faptului că cea mai importantă - și obligatorie - caracteristică a unui reportaj este prezența jurnalistului la fața locului. Totodată, Alina Radu a ținut să menționeze că, spre deosebire de știre, în reportaj jurnalistul poate să folosească diverse tehnici literare pentru a descrie cât mai clar și detaliat atmosfera. „Cititorul trebuie să vadă, să audă și să simtă”, le-a spus instructoarea. A urmat partea practică a cursului, iar discipolii au avut de realizat un reportaj, un portret și un necrolog.

    Cum „se nasc” idei pentru reportaje, unde găsim subiecte și cum să scriem diferit, interesant și captivant? Pentru a afla răspunsuri la aceste întrebări, Alina Radu i-a invitat la discuții pe doi dintre jurnaliștii specializați în scrierea reportajelor și a portretelor: Polina Cupcea, una dintre fondatoarea portalului „Oameni și Kilometri”, și Dorin Galben, prezentator 10 TV. Invitații, care sunt și doi dintre absolvenții de succes ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, au împărtășit cu studenții detalii interesante din experiența lor profesională, au discutat despre cum o idee devine subiectul unui reportaj și au punctat importanța observației și a detaliilor.

    Specializată pe longread-uri - articole scrise în tehnica storytelling -, Polina Cupcea a menționat că un reportaj sau un portret trebuie să fie scrise într-un limbaj simplu, dar atractiv pentru public. „Subiectul trebuie să fie cât mai exotic, mai pitoresc și diferit de ceea ce au scris alții. Ieșiți din tipare, mergeți în sate, discutați cu oamenii simpli. Ei sunt cea mai importantă sursă de idei pentru istoriile voastre”, a conchis jurnalista.

    Următorul curs la care vor participa studenții ȘSAJ este Legislația Mass-Media.

  • Fotojurnalism, cursul la care gândim în imagini și scriem „știri fotografice”



    Rolul fotografiei într-un material jurnalistic este unul din ce în ce mai mare, iar imaginea devine tot mai utilizată în presa scrisă și cea online. De multe ori se întâmplă ca cititorul mai întâi să remarce imaginea și doar după asta să citească - sau nu - textul. Cum să conturăm un subiect în imagini? Cum să imortalizăm momentul și să atragem atenția cititorului? Sunt întrebări, la care discipolii ȘSAJ au răspuns în cadrul cursului de Fotojurnalism. Iar secretele fotografiei reușite le-au fost descoperite de către instructorul Nicolae Pojoga.

    Cursul de Fotojurnalism, care este unul practic, a durat cinci zile, timp în care studenții au deprins diverse tehnici și instrumente de fotografiere. Lecțiile au început cu studierea caracteristicilor tehnice ale camerei de fotografiat și a unor operațiuni primare de lucru cu aceasta. Ulterior, studenții au învățat care sunt principiile de editare a unei fotografii, au aflat ce este o compoziție, încadrare, cropping, caption, echilibrul tonal, balanţa de culori, suprafața tonală și altele.

    Unul dintre subiectele cele mai importante, dezbătute și discutate în timpul cursului, a fost etica fotografică. Studenții au vorbit despre efectul manipulării prin imagine; au aflat cum, printr-o singură fotografie, poate fi dezinformat cititorul; au punctat categoriile de persoane care nu trebuie să apară niciodată în imagini și au discutat, prin vizionarea mai multor exemple, despre principii ca: respectarea vieții private, difuzarea imaginilor șocante, violente sau morbide.

    Fotojurnalistul, ca și reporterul, trebuie să țină cont și să respecte cu strictețe normele etice și deontologice. Fiți corecți cu voi înșivă și nu alergați după senzațional. Puneți mereu pe balanță beneficiul pe moment și efectul negativ pe care o fotografie  îl poate avea asupra cititorului”, a conchis Nicolae Pojoga.

    Cursul s-a încheiat cu primul „examen” - studenții au prezentat o fotografie, făcută de ei și ținând cont de toate tehnicile și principiile de editare. Fotografiile au fost realizate în cadrul unei vizite în salut Colonița, municipiul Chișinău.

    De luni, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism începe un curs nou - Știrea.

Cursuri

Istorii de succes

2016
„Jurnalismul nu tolerează lenea și frica”
2014
„Nu regret că am ales ȘSAJ în locul unui masterat în jurnalism. Și iată de ce...”
2010
„Școala de Studii Avansate în Jurnalism, portița mea spre libertate”