Jurnalismul specializat
Modulul Jurnalism specializat este format din următoarele cursuri: Jurnalism social, Jurnalism cultural, Jurnalism de mediu, Jurnalism economic, Jurnalism politic și Jurnalism de criză.
Eligibili sunt studenți și/sau absolvenți ai facultăților de Jurnalism, studenți ai Școlii de Jurnalism din Moldova, jurnaliști începători.
Metoda de predare - învățare experențială sau learning by doing.
Frecventarea celor 6 cursuri te va ajuta să fii pregătit pentru munca într-o redacție. Având o cultură jurnalistică generală, vei putea ușor să documentezi, să identifici știri și să realizezi materiale jurnalistice din toate domeniile. Vei înțelege care este domeniul în care vrei să te specializezi și îți va fi mai ușor să faci o alegere. De asemenea, vei putea să te descurci în situații de criză, când va trebui să scrii știri din toate domeniile, ținând cont că în multe redacții din Republica Moldova jurnaliștii nu sunt specializați.
Cursanții/cursantele vor prezenta obligatoriu, la sfârșitul fiecărui curs, câte un material jurnalistic în format video, audio sau online (la alegere) pentru a fi evaluat. Notarea se face prin puncte de la 0 la 3.
Cei care vor frecventa toate cursurile din modul și vor avea o rată de prezență de cel puțin 80% vor primi certificate de absolvire a Modulului Jurnalism specializat al Școlii de Jurnalism din Moldova.
Participanții care vor alege un singur curs din cele șase vor primi certificat de frecventare a cursului respectiv.
După finalizarea acestui modul, pentru tinerii jurnaliști urmează o săptămână provocatoare când vor fi pregătiți pentru un stagiu de practică, plătit pe o perioadă de până la trei luni, într-o instituție media națională sau locală din Republica Moldova. Beneficiarii vor fi selectați la finalul celor cinci zile de inițiere privind munca într-o redacție și vor începe stagiul de practică în luna iulie.
Programa de cursuri
Cursul îi ajută pe jurnaliștii începători să obțină cunoștințe și abilități pentru realizarea materialelor jurnalistice pe subiecte sociale, ținând cont de tendințele acestui domeniu, atât tehnice, cât și de creație. Sunt mai multe tipuri de materiale media pe teme sociale: știri analitice, reportaje, fotoreportaje, interviuri, anchete, longread-uri și fiecare are o tehnică de realizare.
În cadrul acestui curs, sunt oferite exemple de scriere și documentare a subiectelor jurnalistice pe teme sociale/sănătate. Una dintre sursele de informare sunt legile și alte acte normative emise de autorități publice care îi pot speria pe jurnaliștii începători din cauza limbajului și a informației tehnice. De aceea, vor fi ghidați să le înțeleagă și să scrie materialele jurnalistice cât mai simplu și pe înțelesul publicului.
Participanții vor mai fi informați despre instituțiile publice responsabile de elaborarea politicilor și finanțarea în domeniul sănătății, precum și despre autoritățile care gestionează educația sanitară. Și nu în ultimul rând, vor afla cum să scrie istorii umane despre subiecte sensibile.
La finalul cursului, participanții:
- identifică subiecte cu caracter social (din sănătate, media, educație, știință, cultură);
- știu să documenteze subiecte pe teme sociale, să analizeze și să verifice datele din diverse surse oficiale și neoficiale;
- cunosc sursele de informare și pot identifica persoane necesare pentru realizarea subiectului social;
- dezvoltă abilități de consolidare a relațiilor cu sursele;
- realizează materiale jurnalistice pe teme sociale (reportaje, știri, interviuri etc.);
- cunosc aspectele de bază de abordare a tematicii refugiaților.
Subiectele legate de protecția mediului sunt tot mai actuale, iar pentru a relata corect, obiectiv, echidistant, jurnaliștii trebuie să înțeleagă complexitatea problemei de mediu – fie că vorbim de gestionarea resurselor naturale, schimbările climatice sau sursele regenerabile. Cursul va pune bazele pentru documentarea și realizarea subiectelor de mediu, identificarea și înțelegerea problemelor de mediu la nivel național și internațional și identificarea surselor de informație, a experților, a bazelor de date pentru crearea materialelor jurnalistice pe subiecte de mediu.
La finalul cursului, participanții:
- cunosc caracteristicile jurnalismului de mediu;
- au surse de date statistice pe subiecte de mediu;
- utilizează corect termenii și statisticile pe domeniu;
- știu sursele informației de mediu, organizațiile guvernamentale și neguvernamentale din domeniu;
- documentează riguros și pot scrie materiale pe teme de mediu;
- pot corect identifica noutatea pentru a scrie un material jurnalistic;
- folosesc informaţia potrivită pentru contextualizare.
Cum facem jurnalism cultural actual și atractiv?
Cultura e o parte importantă a vieții cotidiene și nu doar un domeniu marginal sau doar pentru publicul avizat, cum s-ar putea crede. În cadrul acestui curs, vom discuta despre cum putem vorbi mai accesibil și mai antrenant despre ideile care ne formează deciziile și comportamentul de zi cu zi, despre artele care ne emoționează sau ne provoacă. Cursanții vor analiza și crea conținut în baza a opt formate ale jurnalismului cultural: știrea, recenzia, interviul, profilul, lista, eseul, dezbaterea și reportajul (audio, video, online). Acest curs este perfect pentru cei care vor să scape de limbajul de lemn și să realizeze jurnalism cultural atractiv, actual și proaspăt.
La finalul cursului, participanții:
- utilizează un limbaj viu și autentic în textele lor despre cultură;
- cunosc și folosesc o varietate de formate ale jurnalismului cultural;
- aplică structura adecvată știrii, cronicii/recenziei, interviului, profilului, reportajului, eseului, dezbaterii, respectiv listei și utilizează limbajul potrivit fiecăruia dintre aceste formate;
- generează idei pentru diferite formate de jurnalism cultural;
- elaborează planuri pentru formatele de jurnalism cultural mai complexe, cum ar fi eseul, reportajul sau profilul;
- analizează critic conținuturile media utile pentru dezvoltarea personală și profesională;
- cunosc publicațiile de referință în jurnalismul cultural.
Cifrele sunt cel mai bun prieten al jurnalistului economic. În multe privinţe, un material jurnalistic cu conţinut economic se aseamănă cu oricare altul: trebuie să fie obiectiv, precis, exact, bine documentat, corect. În cele economice, totuşi, cifrele şi datele statistice au o importanţă esenţială, iar întrebarea-cheie cea mai frecventă într-un astfel de articol este cât? De exemplu, diferenţa dintre un articol obişnuit şi unul economic despre un nou serviciu constă în cifre: "Cât costă noul serviciu?", "Care este diferenţa de preţ faţă de alte servicii?", "Unde/la cine se duce profitul rezultat?" etc.
Cine vrea să practice jurnalismul economic trebuie să aibă cunoștințe elementare despre subiecte importante: finanțe, administrarea afacerilor, economie, finanțe municipale și personale; să cunoască legile și reglementările referitoare la situațiile financiare, precum și diversele forme de organizare a afacerilor; să aibă o perspectivă asupra noilor tendințe economice.
La finalul cursului, participanții:
- cunosc limbajul, regulile și tehnicile de scriere și editare a textelor sau a unor reportaje video, utilizându-le adecvat în diferite contexte de activitate;
- explică tendințele în materie de inovație în jurnalismul economic;
- cunosc ce înseamnă PIB, inflaţie, buget, credite, datorie, tarife, debit;
- folosesc diverse aplicaţii în elaborarea produselor media;
- demonstrează abilități digitale și tehnice de lucru cu cifrele şi datele;
- scriu ştiri şi analize pe subiecte social-economice;
- aplică inovațiile în media, gen Inforam.
Este important ca jurnaliștii începători să fie familiarizați cu principalele concepte politice, cu fenomenele actuale din viaţa politică a Republicii Moldova, precum şi la nivel internaţional. În cadrul acestui curs, vor lua cunoștință de subtilităţile informării politice și cele ale abordării subiectelor politice în materiale jurnalistice de complexitate diferită: de la ştire la analiză, destinate pentru difuzare în presa scrisă, în audiovizual sau pe platformele online. Totodată, vor fi instruiți despre responsabilitatea pe care o au pentru a informa corect cetăţenii despre agenda instituţiilor şi a actorilor politici.
La curs, vor învăța cum să reflecte sondajele de opinie în buletinele de știri, inclusiv în context electoral și cum să recunoască formele de manipulare politică. Totodată, vor fi instruiți privind comportamentul corect al jurnaliștilor și al instituțiilor de presă în timpul unei campanii electorale (drepturi și obligațiuni).
La finalul cursului, participanții:
- cunosc genurile informative în jurnalismul politic: știrea politică, interviul politic, reportajul politic, precum și genurile de opinie în jurnalismul politic: editorialul, articolul, comentariul și polemica politică;
- realizează materiale pe teme politice: identifică o temă relevantă și de actualitate, selectează corect sursele de documentare şi ideile relevante pentru citare, identifică informaţia de background corect;
- au competențe despre responsabilitate pentru informarea corectă a cetăţenilor despre fenomenul politic, despre agenda instituţiilor şi a actorilor politici;
- analizează diferite probleme, fenomene și evenimente din spaţiul politic, precum și interdependența dintre PR politic și jurnalism politic.
Natura situațiilor de criză este diversă, fiind vorba de conflicte: război, război civil, război asimetric, insurecții, lovituri de stat; tulburări publice: manifestații, greve, revoluții, revolte, dezordini; accidente și calamități: accidente industriale, catastrofe aeriene și feroviare, cutremure, inundații, înzăpeziri, erupții, tsunami etc., crize: umanitare (foamete, sărăcie), economice, energetice, ecologice, sanitare etc., epidemii.
Crizele pot apărea, pe neașteptate, astfel încât jurnaliștii vor fi obligați să le acopere chiar și fără să fie specializați pentru a reflecta situații de criză. De aceea, este util ca aceștia să aibă unele noțiuni de bază. Pentru cei care doresc să se specializeze într-un anumit domeniu, o pregătire prealabilă este vitală, pentru că îi poate ajuta să reducă riscurile la care se expun.
La finalul cursului, participanții:
- știu din ce unghiuri poate fi abordat un conflict, pentru a fi reflectat corect;
- pot să se documenteze și pre-documenteze adecvat situației de criză;
- abordează diferit situațiile de criză, în funcție de specificul fiecăreia;
- au cunoștințe despre respectarea eticii jurnalismului de război;
- sunt la curent cu principalele metode prin care informația poate fi folosită pentru a crea narațiuni ce pot ajuta diferiți actori să își atingă scopul politic (fake news, dezinformări etc.);
- pot să abordeze profesionist o situație de criză internă sau internațională;
- sunt capabili să pregătească deplasări în zone de conflict;
- știu ce măsuri elementare de siguranță să ia în situații de criză.
După finalizarea celor 6 cursuri din Modulul Jurnalism specializat, pentru tinerii jurnaliști urmează o perioadă provocatoare în intervalul 17 – 21 iunie 2024 când vor fi pregătiți pentru un stagiu de practică, plătit pe o perioadă de până la trei luni, într-o instituție media națională sau locală din Republica Moldova.
Participanții la pre-Internship vor cunoaște așteptările angajatorilor și vor fi ghidați să obțină în timpul stagiului de practică maximumul pentru dezvoltarea lor profesională.
În cadrul pre-Internshipului vor fi abordate subiecte precum etica jurnalistică și mediul din redacție: structură și roluri. Totodată, participanții vor recapitula cum să identifice știrile, să verifice sursele și să folosească bazele de date, storytellingul. Pe parcursul a cinci zile, tinerii jurnaliști vor pregăti propriile planuri de stagiu care vor conține ideile de materiale pe care le vor realiza în redacții. În baza acestora, vor fi selectați beneficiarii care vor începe internshipul în luna iulie.