În cadrul Clubului de discuții al Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, care s-a întrunit marți, 27 ianuarie, studenții s-au întâlnit cu Ambasadoarea Suediei în R. Moldova, E.S. Ingrid Tersman. A fost un bun prilej de a cunoaște mai bine această țară și de a afla, din prima sursă, lucruri interesante despre Suedia şi relațiile ei cu R. Moldova.

Suedia a aderat la Uniunea Europeană în anul 1995, dar chiar și pentru această țară, care nu a cunoscut teroarea dictaturii și a totalitarismului, a fost nevoie de câțiva ani buni de pregătire pentru aderare. Întâi de toate, ideea integrării europene a întâmpinat în Suedia o anumită rezistență din partea a două mari monopoluri – cel al alcoolului și cel al tutunăritului. Cei care dețineau aceste monopoluri își imaginau că vor pierde statutul de lideri pe piață în urma integrării cu economia UE. Apoi, după discuții fierbinți în cabinetele Puterii, problema aderării la UE a fost pusă la referendum. Dar nici rezultatele referendumului nu au fost foarte optimiste: doar 52% din cetățeni au votat pro aderare, iar 46% - împotrivă. „A fost nevoie de un dialog activ cu cetățenii, pentru ca, peste câțiva ani, euroscepticii să constituie doar 20%. Dacă R. Moldova vrea să se integreze în UE, un asemenea dialog activ ar trebui să fie inițiat și aici, deocamdată însă nu vedem ca el să se producă”, a remarcat ambasadoarea Ingrid Tersman.

Despre beneficiile aderării la UE, Excelența Sa a afirmat că Suedia a devenit o țară mult mai bogată, fiind astăzi un stat al bunăstării. Tinerii au avut de câștigat cel mai mult, deoarece în fața lor s-au deschis toate drumurile - ei pot călători, pot merge la studii în orice țară își doresc. Există curse zilnice – Bruxelles – Stockholm, comunicarea s-a activizat la toate nivelele. Suedia s-a impus în cadrul UE și se află acum în centrul evenimentelor UE. „Am putea spune că în ultimii zece ani politicile europene au devenit politici de stat în Suedia” , a subliniat diplomata.

Participanții la Clubul de discuții au dorit să afle cum e posibil că o țară membră a UE, cum e Suedia, nu este și membră a NATO. În opinia Excelenței Sale, acest lucru este firesc pentru țara ei, care și-a păstrat neutralitatea inclusiv în ultimele două războaie mondiale și în timpul războiului rece. „Există câteva principii pentru ca o țară să adere la NATO. Primul dintre ele este să aibă susținerea populației. Al doilea este ca partidele politice să dorească acest lucru și în Suedia partidele nu au găsit până acum consens într-o astfel de chestiune”, a răspuns Ingrid Tersman. Totodată, Excelența Sa a menționat că relația cu NATO este foarte importantă pentru Suedia, „pentru participarea în misiunile de menținere a păcii și în politicile de securitate”.

Mai multe întrebări s-au referit la rolul Parteneriatului Estic, inițiat acum câțiva ani de Suedia și Polonia. „Scopul acestei organizații a fost și este ca țările din vecinătatea noastră, care nu sunt membre ale UE, să cunoască mai multe despre democrație, despre presa liberă, statul de drept și alte valori europene. Ne-am propus să începem cu politici sociale, după care ne-am preocupat și de alte politici europene”, a menționat invitata Clubului.

La întrebarea ce ar trebui să facă R. Moldova în procesul de pregătire pentru aderarea la UE, ambasadoarea suedeză a accentuat, din nou, necesitatea unui dialog activ cu cetățenii, pentru ca omul simplu să se vadă pe sine în acest proces și să aibă încredere în valorile UE. „Cea mai mare problemă a R. Moldova este faptul că e o țară foarte divizată, și nu doar geografic. Limba poate fi un mijloc care unește, dar și unul care dezbină”, a constatat diplomata, precizând că în R. Moldova e nevoie de politici serioase, care ar conduce la integrarea societății.

Participanții la Clubul de discuții au dorit să afle ce crede doamna ambasadoare și despre crearea unui Guvern minoritar la Chișinău și dacă un astfel de Guvern ar putea apropia mai mult R. Moldova de Uniunea Europeană. „Vom vedea în curând componența Guvernului pentru a spune cât de proeuropean este. Dar important e să se știe că în Uniunea Europeană Moldova poate ajunge numai implementând reforme serioase în toate domeniile – educație, justiție, administrație publică. În ceea ce privește guvernul minoritar, Suedia a avut de două ori asemenea guverne... Nu vreau să fac nicio comparație, dar în R. Moldova un guvern minoritar mi se pare foarte fragil. El poate cădea oricând, în condițiile în care unele decizii vor depinde de poziția comuniștilor”, a menționat ambasadoarea Suediei.

Studenta Școlii, Mariana Buciuceanu s-a interesat pe ce se bazează încrederea ambasadoarei Ingrid Tersman în R. Moldova. „R. Moldova are tineri buni, ambițioși, are foarte mulți prieteni în întreaga lume, de aceea cred în această țară și în potențialul ei”, a fost răspunsul Excelenței Sale.

Întrebarea studentei Ana-Maria Veveriță a fost: „De ce este important pentru Suedia să susțină femeile din R. Moldova?”. „Noi considerăm că politicile egalității de gen sunt foarte importante într-o democrație. De aceea susținem femeile din business, beneficiarii noștri sunt circa 90 de companii moldovenești conduse de femei”, a spus Ingrid Tersman.

În finalul discuției, Excelența Sa i-a întrebat pe studenții ȘSAJ ce planuri au pentru viitor și cum li se pare peisajul mediatic din R. Moldova... În context, studenta ȘSAJ Alina Pisica a solicitat opinia invitatei Clubului despre legea privind transparența proprietăților mass media, pe care parlamentul a votat-o anul trecut doar în prima lectură. „Este o lege foarte importantă și nu înțeleg de ce nu a fost adoptată până în prezent”, a comentat Ingrid Tersman.

Am dorit să aflăm și părerea studenților despre întâlnirea lor cu ambasadoarea Suediei:

Diana Laptedulce: „Am aflat de la Excelența Sa cât de important este omul de rând, omul „mic” în dezvoltarea și inițierea reformelor mari, precum integrarea europeană. Ești motivat mai mult, atunci când un reprezentant al unui stat puternic îți spune sincer că nici pentru țara sa aderarea nu a fost un lucru ușor. Simți că ai șanse, chiar dacă toate probele îți arăta contrariul”.

Parascovia Sula: „Am rămas profund impresionată de istoria aderării la UE a Suediei  și de capacitatea acestei țări de a se impune și de a crea un climat favorabil și un trai decent pentru cetățenii săi. Sper că această țară va servi drept exemplu pentru noi și ne va influența pozitiv în parcursul nostru european”.

Dina Josan: „A fost o întâlnire binevenită. Susținerea doamnei ambasadoare Ingrid Tersman este absolut necesară pentru noi. Apropiindu-ne de Suedia, ne apropiem de Europa, de aceea relațiile de colaborare cu această țară trebuie să fie consolidate și pe viitor”.

-----------------------------

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media și a accesului la informație”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.

Organizarea acestui eveniment este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul evenimentului aparțin participanților si nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.