Meseria unui jurnalist de război este una dintre cele mai periculoase și riscante profesii din lume. Potrivit publicației „Reporteri fără Frontiere (RSF)”, citat de romania.europalibera.org, în anul 2016, din numărul total de jurnaliști decedați, 58 de procente au fost uciși în țări aflate în conflicte armate. Iar în 2020, 32 la sută de decese, înregistrate printre angajații mass-media, s-au produs în state precum Siria, Yemen, Afganistan și Irak.

Războiul din Ucraina, declanșat la sfârșitul lunii februarie 2022, nu i-a lăsat indiferenți nici pe jurnaliștii din Republica Moldova. Andrei Captarenco și Viorica Tătaru, ambii reporteri la TV8 și instructori la Școala de Jurnalism din Moldova, sunt primii  corespondenți din țara noastră care au plecat în Ucraina și au relatat de la fața locului din primele zile de la declanșarea războiului din țara vecină. Pentru a afla cum s-au descurcat în cele 12 zile de război, ce i-a marcat, ce i-a schimbat, dar și ce lecții importante au învățat, i-am invitat pe aceștia la o discuție informală cu jurnaliștii și studenții de la ȘJM. Evenimentul a avut loc pe 10 martie și a fost organizat de Școala de Jurnalism din Moldova la Mediacor, susținut în cadrul proiectului Media-M, implementat de Internews Moldova. 

De ce ați plecat?

„Pentru noi a fost o experiență extraordinară”, a spus chiar la începutul discuției Viorica Tătaru. Potrivit jurnalistei, tot ce au trăit ei în cele 12 zile, timp în care s-au aflat și au transmis în direct din zona de conflict, i-a ajutat să înțeleagă cum să reacționeze în diverse situații de risc și stres. „Acolo înveți din greșeli. Acum știm ce trebuie să facem și cum să procedăm atunci când, de exemplu, auzim sirenele sau bombardamentele”, a menționat Viorica.

În era manipulării informaționale, a fake news-urilor și a propagandei, dar și popularitatea tot mai mare a reţelelor de socializare, unde oricine poate posta orice și oricând, jurnaliştii profesionişti sunt nevoiți să lupte, în modul cel mai direct, cu dezinformarea. Acesta a fost un alt motiv care i-a încurajat pe instructorii Școlii să se afle plece în miezul evenimentelor. „Pentru mine era important să fiu acolo și să informez cetățenii. Am vrut să transmit telespectatorilor noștri doar ceea ce văd eu”, a spus Viorica. „E foarte ușor să cazi în capcana dezinformării, iar avalanșa informațională era foarte mare. Nu mai înțelegeam ce se întâmplă”, a adăugat Andrei.

Cum ați rezistat? 

Atunci când jurnaliștii ajung în zonele de conflict armat pentru a-și exercita munca, pe lângă pericolul fizic la care se expun, ei trebuie să facă față și traumelor psihologice. I-am întrebat pe invitații noștri cât de greu le-a fost să reziste stărilor de stres, panică și incertitudine. Andrei și Viorica au spus că, deși știau foarte bine unde merg, stresul a fost destul de mare. „Psihologic nu e simplu. E greu. Trebuie mereu să-ți controlezi emoțiile”, a menționat Viorica.

În același timp, jurnaliștii recunosc faptul că în momentele în care credeau că nu mai rezistă, se „încărcau” cu energia pozitivă de la oamenii simpli pe care îi întâlneau și cu care reușeau să discute. „Vorbind cu ucraineni, oamenii care au lăsat în urma lor tot ce aveau, luând cu ei o singură valiză, în care au adunat întreaga lor viață, realizam adevărata dramă pe care o trăiesc aceștia. Chiar și așa, îi vedeam  optimiști și hotărâți să lupte până la victorie, iar noi ne încărcam din energia lor pozitivă”, au zis invitații. 

Ce lecții ați învățat?

Potrivit jurnaliștilor, echiparea corespunzătoare a reporterilor este foarte importantă pe timp de război. „Vesta antiglonț, casca de protecție și trusa de prim ajutor - sunt doar câteva lucruri de care depinde viața nu doar a jurnalistului, dar a întregii echipe”, a menționat Andrei. Acesta a mai spus că este important ca jurnaliștii să participe la cursuri specializate la care să învețe cum să practice jurnalismul în situații de criză. „Trebuie să rămâi conectat mereu la realitate, iar asta este foarte greu”, a conchis instructorul Școlii.

Pe de altă parte, Viorica Tătaru a spus că orice jurnalist care pleacă într-o zonă de conflict armat trebuie să-și cunoască drepturile, să aibă atitudine, să fie ferm și foarte bine informat. „Aceste lucruri ne-au ajutat și pe noi atunci când eram opriți și verificați de oamenii legii”, a subliniat jurnalista. Viorica a atras atenția celor prezenți și asupra importanței respectării codului de etică și deontologie profesională. „Înainte de a acționa, ne gândeam mereu la cât de tare ne putem apropia de oameni, ce putem să-i întrebăm și ce nu”, a menționat invitata.

Alte lecții învățate

Viorica Tătaru: „În asemenea momente de criză îți dai seama că viața are prioritate, iar pe lângă toate calitățile jurnalistice, trebuie să ai și compasiune pentru cel de lângă tine. Trebuie să te implicit, nu poți rămâne indiferent”.

Andrei Captarenco: „Abia când am ajuns acasă am înțeles că liniștea are un preț foarte mare”.

Planificați să reveniți?

„Da. Acesta e jobul nostru”.

Meetup-ul cu Andrei Captarenco și Viorica Tătaru este al doilea din seria de întâlniri informale cu participarea jurnaliștilor din Republica Moldova și studenților Școlii de Jurnalism, organizate de Școală în anul academic 2021-2022. Aceste tipuri de evenimente au ca scop fortificarea comunității de jurnaliști și crearea de legături profesionale. În cadrul lor, participanții au ocazia să cunoască noi abordări, platforme, instrumente de lucru specifice profesiei, datorită cărora conținutul materialelor jurnalistice să se îmbunătățească, iar publicațiile media să fie durabile. Evenimentul cu participarea celor doi jurnaliști a fost transmis în direct, pe pagina Școlii de Facebook și poate fi urmărit aici.

Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK și implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice