Jurnaliștii de război - cine sunt ei? Cum relatăm despre conflictele armate? De unde ne informăm? Cum ne comportăm la fața locului? Intervievăm sau nu refugiații, dar victimele? Ce este fact-checking și cum depistăm știri, fotografii și video false care circulă în mediul online? Pentru a răspunde la aceste întrebări, dar și pentru a informa rapid studenții despre felul în care reporterii relatează despre conflictele armate, Școala de Jurnalism din Moldova și Mediacor au organizat un workshop ad-hoc pentru studenții de la jurnalism. Evenimentul a avut loc pe data de 28 februarie 2022 și a fost susținut de Institute for War and Peace Reporting. Scopul evenimentului a fost pregătirea unui grup de voluntari care să fie încadrat în redacțiile celor mai importante instituții media din țară.

Primul, care a ieșit în fața studenților, a fost Nicolae Pojoga, fotojurnalist în conflicte militare (Nagorno-Karabakh, 1991 și războiul din 1992 de pe Nistru), expert pe țară și trainer în jurnalismul în situații extremale. Acesta și-a început discursul cu o întrebare retorică: „Ce este războiul pentru un jurnalist?” După o scurtă analiză a situației în care s-a pomenit astăzi Ucraina, expertul a analizat cu participanții la workshop câteva fotografii și a atras atenția studenților asupra riscurilor la care se expun echipele de jurnaliști atunci când relatează din zonele de conflict armat. „Nu alergați și nu faceți fotografii senzaționale. Nu inventați ceea ce se întâmplă la fața locului. Dezinformarea ne înconjoară. Nu vă atașați personal. Detașați-vă prin seriozitate”, a menționat fotograful.

Ce este „igiena” informațională? Cum să citim corect știrile și ce instrumente putem folosi pentru depistarea fake news-urilor? Aceste subiecte au fost abordate cu cea de-a doua invitată a work-shop-ului - Lilia Zaharia, jurnalistă la platforma Stopfals.md de la Asociația Presei Independente (API). Experta a explicat studenților de la jurnalism ce este dezinformarea, propaganda, cum și de ce sunt create și distribuite știrile false. „Fiți atenți la titlurile știrilor, la fotografii și surse. Verificați inclusiv informația care vine de la autorități. Păstrați-vă calmul și fiți echidistanți. Dacă puteți și vreți să vă implicați, mergeți în redacții. Înrolați-vă în rândul jurnaliștilor”, a spus Lilia Zaharia.

Următorul invitat care a venit să discute cu studenții a fost Dumitru Stoianov, jurnalist fact-checker. Acesta a discutat cu discipolii despre fact-checking și a testat împreună cu ei mai multe tehnici de verificare a informației. Jurnalistul a atras atenția studenților asupra fenomenului de gândire critică și a subliniat cât de important este să fii, în momentele de criză, obiectiv, credibil, echidistant și imparțial. „Nu împărțiți totul în alb și negru. Acum trebuie să verificăm și să consultăm mult mai multe surse decât în zilele obișnuite, iar securitatea pe online depinde de cum vom comunica unii cu alții”, a conchis invitatul.

Ultima parte a workshop-ului a avut loc în format online și s-a axat pe modalitatea în care trebuie să fie pregătiți jurnaliștii înainte de a merge într-o zonă de conflict armat. De unde te informezi, cum te comporți la fața locului, cum să intervievezi refugiații, cât de departe mergi pentru a relata o situație și a transmite o poveste? Cât de multe detalii dai? Despre asta discipolii au discutat cu Cătălin Gomboș, jurnalist la Radio România, fost corespondent de război în Irak și Afganistan. Expertul a punctat câteva idei pe care trebuie să le ia în considerație orice jurnalist care merge în zonele de conflict și a reiterat faptul că respectarea codului deontologic al jurnalistului este decisivă în asemenea momente. „Nici o criză nu anulează etica, deontologia profesională și imparțialitatea”, a concluzionat jurnalistul din România.