Sfârşitul lunii martie a marcat, la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, încheierea unuia dintre cele mai complexe cursuri - Jurnalismul de investigaţie. Timp de trei săptămâni, studenţii au lucrat la identificarea problemelor de interes public, au învăţat ce este o strategie de documentare,  au aplicat în practică interviul de confruntare, au făcut muncă de teren și au scris propriile investigaţii  jurnalistice. La elaborarea anchetelor reportericeşti tinerii au fost ghidaţi de instructoarea Alina Radu, directoarea publicaţiei „Ziarul de Gardă”.

Cursul a început cu realizarea mai multor exerciţii practice. Primul exerciţiu a vizat „neregulile din supermarket-urile din capitală”. Împărţiţi în echipe, studenţii au mers la diverse supermarket-uri din Chişinău pentru a depista şi înregistra diverse nereguli pe care le vor observa în unităţile de comerţ - fie că este vorba despre produse cu termen expirat, fie de păstrarea incorectă a mărfii. După ce au adunat informaţia necesară, studenţii au machetat-o într-o pagină de ziar, format A4.  

„Finanţarea partidelor politice în campania electorală din noiembrie 2014” a fost tema celui de-al doilea exerciţiu practic. Studenţii au fost repartizaţi în şase echipe, fiecare primind sarcina de a studia atent bazele de date şi informaţia plasată pe platformele online ale partidelor politice. După ce au depistat mai multe nereguli în cifrele şi informaţiile prezentate, ei au consultat sursele, au adresat întrebări de confruntare şi, de asemenea, au machetat articolele în pagina unui ziar, format A3.

Cea de-a treia lucrare, dar şi cea mai complicată, a presupus realizarea propriei investigaţii jurnalistice. Şi în acest an tinerii au optat preponderent pentru subiecte cu temă socială. Liliana Croitor a încercat să afle care sunt neregulile înregistrate pe cursa de transport Chişinău-Puhoi; Stela Boico a scris despre calitatea apei pe care o consumă chişinăuienii; Olimpia Begleţa a făcut o investigaţie despre „Cimitirul Eroilor” care, acum nouă ani, şi-a pierdut statutul de monument istoric, fiind vândut cu 70 de milioane de lei. Studentul Iurii Botnareanco a aflat cine stă în spatele afacerilor cu defrişări ilegale; Natalia Gheţu a povestit despre fertilizarea în vitro, care a devenit o afacere profitabilă în Moldova; Irina Guşan a investigat cazul unor benzinării din capitală care au fost construite fără autorizaţie; Elena Furdui a relatat despre militarul implicat în accidentul care a avut loc acum câteva săptămâni în sectorul Ciocana, soldat cu decesul unei persoane, iar Lia Ciutac ne-a invitat să aflăm de ce fiecare cetăţean se face responsabil de catastrofa ecologică de pe râul Bâc. Veronica Tabureanu a fost interesată să afle de ce unii judecători care au luat un punctaj mai mic decât alţi candidaţi, au fost totuşi numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii. Unii dintre ei, scrie Veronica, au fost implicaţi şi în diverse afaceri dubioase. În definitiv, Anastasia Pojoga a investigat neregulile înregistrate în declaraţiile de avere ale deputaţilor moldoveni.

Pe durata celor trei săptămâni de curs, studenţii ŞSAJ s-au întâlnit cu mai mulţi experţi relevanţi. De la Pavel Postica, directorul Programului Monitorizare Procese Democratice a Asociaţiei Promo-LEX, studenţii au aflat de unde iau bani partidele politice. Cu şeful Poliţiei de Frontieră, Dorin Purice, au discutat despre securitatea frontierei de stat, contrabandă, circulaţia fără vize şi realizarea reformelor. La fel, în primele zile de curs, discipolii şcolii au mers şi într-o vizită de documentare la Ministerul Mediului, unde s-au întâlnit cu ministrul Valeriu Munteanu. Au discutat despre pescuitul ilicit, vânătoarea ilegală, defrişarea pădurilor, situaţia râului Bâc.

Pentru a-şi încuraja discipolii să facă anchete, dar şi pentru ca ei să afle „din prima sursă” ce înseamnă munca unui reporter de investigaţie, instructoarea i-a invitat la ŞSAJ pe Victor Moşneag şi Anatolie Eşanu, reporteri la „Ziarul de Gardă”. Cei doi jurnaliştii le-au vorbit tinerilor despre importanţa investigaţiilor pentru o societate, dar şi despre experienţa lor profesională. „Rolul reporterului de investigaţie , pe cât pare de interesant şi captivant, pe atât este şi periculos”, au menţionat invitaţii.

În opinia studenţilor ŞSAJ, Jurnalismul de investigaţie a fost un curs cam greu, dar foarte interesant. „Jurnalismul de investigaţie este un curs care te pune să gândeşti critic, dar nu este pe măsura tuturor”, consideră studenta Ecaterina Mihalachi.

Irina Guşan spune că atenţia la detalii este esenţială în realizarea unei anchete reportericeşti. „Am exersat să fiu atentă la detalii, să-mi pun întrebări despre ce stă în spatele unor acțiuni și să perseverez în găsirea răspunsurilor. Exercițiul de documentare m-a ajutat să-mi dau seama de intenția intervievatului de a mă duce pe o pistă greșită. A fost o experiență care, pe de o parte, m-a întristat, iar pe de altă parte, mi-a arătat ce poți să câștigi dacă ești documentată”, a spus Irina.

La rândul său, studenta Olimpia Begleţa recunoaşte că realizarea propriei investigaţii jurnalistice a fost pentru ea o adevărată provocare. Cu toate acestea, „…munca  pe teren, discuţiile cu diferite surse şi aranjarea propriu-zisă a materialului ne-au format nişte deprinderi utile pentru viitor”, a conchis Olimpia.