Amplă, cu o ipoteză clară, cu date, fapte și dovezi concrete, bine documentată, scrisă coerent, care dezvăluie o problemă ce afectează negativ interesul public - așa arată o investigație jurnalistică profesionistă. Ce alte elemente importante se ascund în spatele unei anchete reportericești, cum deosebim informația credibilă de cea părtinitoare și care este primul pas în procesul de realizare a unei investigații jurnalistice? Despre asta studenții Școlii au discutat în cadrul cursului Jurnalismul de investigație. Alături și împreună cu studenții au lucrat instructorii Olga Ceaglei, co-fondatoarea proiectului CU SENS și Nicolae Cușchevici, editor la RISE Moldova, dar și absolvent al Școlii de Jurnalism, promoția 2007-2008.

„Ca sa fie credibilă, o anchetă reportericească trebuie să prezinte fapte și dovezi clare”. Cu această axiomă a început unul dintre cele mai complicate cursuri de la Școală. În prima zi discipolii Școlii au vorbit cu instructorii despre rolul jurnalistului de investigație, au punctat importanța acestui gen pentru mass-media; au analizat și au dezbătut fenomene precum: erori ale sistemului juridic, corupție, spălări de bani, delapidări, abuzuri și au analizat, în detalii, câteva anchete de rezonanță. „O investigație jurnalistică bună nu începe mereu cu un subiect bombă. Analizați atent și întrebați-vă întâi cine câștigă și cine pierde”, au subliniat instructorii.

Un alt aspect important în procesul de realizare a unei investigații jurnalistice este pre documentarea și documentarea subiectului, care, în opinia trainerilor, „face ca ancheta sa fie pe jumătate scrisă”.  Olga Ceaglei consideră că pe lângă documentare, jurnaliștii trebuie să știe să folosească corect și eficient bazele de date naționale și internaționale, să știe cum să caute informații pe Google şi reţelele de socializare, să folosească diverse instrumente de vizualizare a datelor și, cel mai important, să știe cum să-și securizeze datele şi comunicarea cu sursele. „Deconectați-vă telefonul mobil atunci când discutați cu unele surse și  protejați-vă datele”, a subliniat Nicolae.

Ce calități profesionale trebuie să posede un jurnalist de investigație și cât de mult contează respectarea codului de etică și deontologie - a fost un alt subiect discutat și analizat în detalii în cadrul cursului. Instructorii au spus studenților că un jurnalist de investigație nu se deosebește mult de unul care lucrează într-o redacție de știri, de exemplu. „Pe lângă curiozitate, atenție, perseverență, inteligență și scepticism, jurnalistul de investigație trebuie să aibă mai mult curaj, să cunoască bine legislația, drepturile, dar și obligațiile pe care le are”, au punctat instructorii.

Cursanții au mai discutat despre securitatea digitală și fizică, au notat condițiile în care jurnaliștii pot înregistra cu camera ascunsă și au aflat cine este reporterul sub acoperire. La finalul cursului studenții Școlii au prezentat și au analizat împreună cu instructorii un synopsis - plan detaliat pentru realizarea propriilor anchete jurnalistice. „Fiți coerenți și foarte atenți la detalii” - au conchis trainerii. 

„Cursul a fost foarte interesant și util pentru noi. Am învățat să fim atenți la detalii, să formulăm o ipoteză și să verificăm prin toate sursele posibile dacă ipoteza noastră este sau nu adevarată. De la instructorii cursului am aflat, în sfârșit, cum să „citim” corect declarațiile de avere ale demnitarilor noștri”, a spus la final de curs studenta Tatiana Caraman.