Găsești subiectul, îl documentezi în profunzime, cauți sursele relevante, mergi pe teren și discuți cu ele (sursele). Acesta este drumul pe care îl parcurge un documentar radio: de la idee și până la audiția lui pe undele radio. Deși pare simplu la prima vedere, realizarea unui documentar radio necesită răbdare, multă muncă, perseverență, pasiune, dorință de a spune povești, dar și ore întregi de înregistrări audio. Cum, însă, să fim originali și diferiți de alți jurnaliști? Cum să gândim în sunete și să găsim unghiul potrivit de abordare a unui subiect? Aceste întrebări au stat la baza primului curs care a dat start celui de-al doilea semestru din anul de studii 2022-2023 - „Documentarul radio”. Și în acest an, cu studentele Școlii de Jurnalism a lucrat Liliana Nicolae, jurnalistă la Radio Europa FM din București, România.

Cursul face parte din MODULUL III: AUDIO și a durat cinci zile, timp în care studentele Școlii au parcurs, pas cu pas, etapele de realizare a acestui gen jurnalistic. Cursantele ȘJM au discutat cu Liliana Nicolae despre construcția unui documentar radio, au aflat de unde pornește acesta, de ce contează atât de mult ambianța și au memorat că elementul central și semnificativ al oricărui documentar este omul. „Documentarul radio acoperă totul în profunzime - de la subiect și personaj la imaginea sonoră”, a punctat instructoarea cursului. Potrivit Lilianei Nicolae, documentarele se bazează pe oameni reali, problemele și experiențele lor reale și, nu în ultimul rând, pe sunete, toate fiind prezentate într-o manieră atractivă și interesantă radioascultătorului. Scopul acestui gen jurnalistic este relatarea în profunzime a unui subiect.

Pentru a înțelege mai bine ce este și cum poate fi realizat un documentar radio, Liliana Nicolae a invitat-o la discuții, în format online, pe Simona Șerbănescu, jurnalistă la Societatea Română de Radiodifuziune. Invitata le-a vorbit studentelor despre experiența sa profesională și le-a atras atenția asupra felului în care același subiect poate fi abordat din diverse unghiuri. Totodată, au fost punctate cele mai importante aspecte în realizarea documentarului și s-a menționat ce nu trebuie să facem atunci când lucrăm la un documentar. „Nu ai voie să încalci regulile etice și deontologice. Ingredientele sunt aceleași, doar proporțiile sunt diferite”, a subliniat Simona Șerbănescu. Jurnalista a mai adăugat că un documentar radio bun trebuie să fie coerent: să aibă o logică, o structură clară, o voce umană, emoții, muzică și efecte sonore. „Aplicați în activitatea voastră creativitatea și originalitatea. În acest gen jurnalistic nu există o anumită rețetă, nu există un scenariu scris. Creați-vă propriul stil. Și, cel mai important, fiți empatici cu interlocutorii voștri”, a punctat, la finalul discuției, Simona Șerbănescu.

Și pentru că la Școala de Jurnalism din Moldova principala metodă de învățare este „learning by doing”, studentele au avut de realizat câte un documentar radio. După ce și-au prezentat lucrările, cursantele au recunoscut că cel mai greu lucru în procesul de realizare a unui documentar radio este sintetizarea mesajului. „Pentru mine, a fost o experiență impresionantă, inedită și interesantă”, a spus, la finalul cursului, Valentina Suruceanu. 

Studentele au fost curioase să afle de la Liliana Nicolae de unde se inspiră și unde găsește idei de subiecte pentru documentarele sale. „Îmi place să realizez un subiect despre care nu știu nimic și despre care nu s-a scris nimic”. Referindu-se la profesia de jurnalist/jurnalistă, Liliana Nicolae a oferit câteva sfaturi importante cursantelor din actuala promoție: „Această meserie îți oferă șansa să ajungi acolo unde nu ai fi ajuns cu altă ocazie. E profesia care ne dă șanse, deschide minți și ne face să gândim altfel. Căutați în această meserie satisfacția personală”, a conchis jurnalista de la Radio Europa FM București.