Vineri, 20 martie, a.c., studenţii de la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism au participat la un club de discuţii şi au avut-o drept invitat pe viceministră a educaţiei Loretta Handrabura. În cadrul evenimentului au fost abordate mai multe subiecte ce ţin de educaţie, cerinţele impuse de Uniunea Europeană în domeniul învăţământului, la ce etapă de implementare a Acordului de Asociere cu UE se află ţara noastră, dar şi ce provocări şi schimbări ne aşteaptă în viitor.

Clubul a început cu discuţii despre principalele obiective şi priorităţi enunţate în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Potrivit Lorettei Handrabura: “Acordul prevede şase obiective importante. Doar în primul an de implementare a acestui Acord mai mult de jumătate din acţiuni au fost deja realizate.” Una dintre priorităţile de bază este extinderea duratei învăţământului obligatoriu până la vârsta de 18 ani, care va începe cu ciclul preşcolar şi se va finaliza cu învăţământul liceal sau profesional tehnic. “Fiecare trebuie să aibă o calificare”, a subliniat viceministra.

Un alt obiectiv important este învăţarea şi formarea profesională pe tot parcursul vieţii. “Noi am reuşit să scoatem limita de vârstă pentru cei de la masterat şi doctorat, dar şi pentru cei care vor să facă o facultate. Obiectivul pe care ni-l propunem este garantarea accesului continuu la învăţare pentru a forma şi a reînnoi competenţele necesare chiar şi după ce ai deja o calificare”, a reiterat Loretta Handrabura. Potrivit doamnei viceministră acest obiectiv vine, în primul rând, în ajutorul migranţilor care îşi vor putea certifica competenţele sale profesionale dobândite peste hotarele ţării, lucru care îi va ajuta să se reintegreze în societate.

Economia de piaţă impune ritmuri rapide de dezvoltare a societăţii, iar “angajatorul îşi doreşte un specialist cu mai multe deprinderi. Iată de ce un alt obiectiv important pe care şi-l propune Ministerul Educaţiei este dezvoltarea capacităţii de comunicare în, cel puţin, două limbi de circulaţie internaţională, dintre care una este, obligatoriu, limba engleză. “Se vor pune accente şi pe dezvoltarea competenţelor digitale şi antreprenoriale, atât de necesare pe piaţa muncii”, a mai subliniat viceministra.

Studenţii s-au arătat interesaţi şi de programul Erasmus Plus. Potrivit Lorettei Handrabura tinerii din Republica Moldova vor putea beneficia de burse europene de studii împreună cu reprezentanţii ţărilor din Uniunea Europeană. “Singura cerinţă care se impune pentru a lua o astfel de bursă este cunoaşterea obligatorie a limbii engleze”, a spus viceministra.

La finalul discuţiilor a fost abordată problema incluziunii educaţionale, care, potrivit Lorettei Handrabura, rămâne actuală şi azi. Iar pentru a schimba lucrurile din societate e nevoie de mult efort atât din partea profesorilor, cât şi din partea elevilor, dar şi a părinţilor. Cu toate acestea, mai există şi factori care împiedică integrarea copiilor cu nevoi speciale: lipsa condiţiilor necesare, lipsa cadrelor didactice pregătite pentru a lucra cu astfel de copii, infrastructura şi, nu în ultimul rând, “multă indiferenţă”, a subliniat Loretta Handrabura.   

 

--------------------------------

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenţei proprietăţii media şi accesului la informaţie”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul “Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.

Organizarea acestui eveniment este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul evenimentului aparţin participanţilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.