Obiectivitate, credibilitate, imparțialitate, provocări și dileme etice – toate discutate și analizate la cursul „Etica și diversitatea în mass-media”

Obiectivitate, credibilitate, imparțialitate, provocări și dileme etice – toate discutate și analizate la cursul „Etica și diversitatea în mass-media”

„Jurnalistul este persoana care îşi câştigă mijloacele de trai prin colectarea, redactarea şi publicarea informaţiilor referitoare la fapte şi evenimente de interes public, cu scopul diseminării publice”. Este primul articol din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Au nevoie jurnaliștii de un astfel de Cod? Poate reporterul/reportera să scrie despre rude și prietenii săi? Trebuie sau nu să-și protejeze sursele? Dar să separe faptele de opinii? În ce condiții reporterul/reportera poate scrie despre minori și despre persoanele vulnerabile? Există o legătură între etica morală și cea profesională? Studentele Școlii de Jurnalism din Moldova (ȘJM) au găsit răspunsuri la toate aceste întrebări în cadrul cursului „Etica și diversitatea în mass-media”. Cea care a ghidat pașii lor prin articole și norme etice a fost Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.

Cursul a durat cinci zile, timp în care studentele au analizat atent și în detalii mai multe articole din Codul deontologic. Pentru a le înțelege mai bine, instructoarea a pregătit și a discutat cu discipolele Școlii mai multe materiale jurnalistice scrise cu încălcarea anumitor norme etice. După acest exercițiu, cursantele ȘJM au înțeles de ce jurnaliștii nu pot face publice în materialele lor fotografii sau imagini video cu victimele accidentelor rutiere; când și în ce condiții pot să filmeze copii sau  persoane cu dizabilități; de ce nu trebuie să publice informații fără a verifica faptele și de ce este important să păstreze echilibrul surselor.

Diversitatea în mass-media - cum să scriem și cum să evităm terminologia discriminatorie - a fost un alt subiect discutat în cadrul cursului. Nadine Gogu a ținut să sublinieze faptul că jurnalistul/jurnalista nu trebuie să folosească în materialele sale cuvinte sau expresii jignitoare, cum ar fi: țigan, gay, jidan, calic etc. Acest fapt este menționat și în Codul deontologic. Astfel, la punctul 4.15 (Toleranță și nediscriminare) se spune că: „Jurnalistul tratează echitabil toate persoanele cu care intră în contact în exerciţiul meseriei sale şi nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, religie, stare socială sau orientare sexuală”. „Scrieți așa ca să nu dăunați”, a conchis instructoarea.

La finalul cursului, Nadine Gogu a încurajat studentele să citească și să se uite la știri cu spirit critic, să pună totul la îndoială, să verifice mereu informația din cel puțin două surse și, nu în ultimul rând, să nu repete greșelile altora. De asemenea, directoarea executivă a CJI le-a recomandat viitoarelor jurnaliste să citească materialele publicate la rubrica „Media în vizor” de pe site-ul Mediacritica.md, unde sunt explicate diverse cazuri de încălcare a normelor etice.   

Anual, Consiliul de Presă din Republica Moldova oferă Premiul Național de Etică și Deontologie Jurnalistică „în scopul promovării principiilor etice şi deontologice şi în semn de recunoaștere a meritelor mass-media în acest domeniu”. Totodată, până la 15 septembrie 2022, 145 de instituții și asociații de media au semnat Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, „asumându-și public respectarea principiilor etice și profesionale”. Începând cu anul 2020, Codul deontologic al jurnalistului este semnat și de către absolvenții Școlii de Jurnalism din Moldova.

Acest site folosește cookies

Am înțeles