Opt pagini, 18 articole, dintre care nouă istorii umane, ore de documentare și înregistrări audio, zeci de fotografii și multă dedicație. Acesta este rezultatul muncii studentelor celei de-a 17-a promoții, care, în perioada 02-25 mai 2023, au lucrat la realizarea ziarului „Bahmut de Moldova”. Ziarul a fost editat de Școala de Jurnalism din Moldova în cadrul cursului „Jurnalism comunitar”. În drumul creativ studentele Școlii au fost ghidate de Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API) și Angela Ivanesi, graphic designer.

Ca și în anii precedenți, cursul a debutat cu o introducere teoretică în designul presei scrise. Sub îndrumarea Angelei Ivanesi, studentele au învățat care sunt principiile de creare unui logo, au analizat și au testat diverse elemente grafice precum fontul, imaginea și infograficele. După ce au asimilat partea teoretică, participantele la curs au au aplicat cunoștințele teoretice în practică.

După această fascinantă călătorie în universul jurnalismului vizual, a venit rândul introducerii în jurnalismul comunitar. Împreună cu Petru Macovei discipolele au discutat despre particularitățile acestui gen jurnalistic, au analizat asemănările și deosebirile dintre jurnalismul comunitar, cel cetățenesc și cel civic. Potrivit instructorului, unul dintre cele mai importante aspecte ale jurnalismului comunitar este implicarea activă a jurnaliștilor în viața comunității. „Jurnalismul comunitar este despre spiritul unei comunități, despre ajutorul reciproc și empatie”. Petru Macovei a mai spus că deși comunitățile noastre sunt mici, impactul materialelor jurnalistice poate fi unul foarte mare. Atenția la detalii și la cifre, selectare atentă a temelor, a unghiurilor de abordare, metodele de colectare a informației și echilibrul editorial sunt alte câteva elemente importante în procesul de realizare a unui ziar comunitar. 

După ce au înțeles care este specificul acestui gen jurnalistic, studentele au ales, prin vot, membre ale echipei redacționale. Așa dar, în acest an, redactoare-șefă a fost desemnată Luminița Toma, Victoriei Șargu i-a revenit funcția de redactoare-stilizatoare, iar Dumitrița Vîrlan a avut în grijă de partea vizuală a ziarului, fiind responsabilă de machetarea acestuia. Celelalte studente au fost reportere. Pentru prima dată la acest curs au putut participa și outsiderii, cursul fiind deschis pentru toți doritorii.

După ce au ales echipa redacțională, au stabilit destinația, au documentat subiectele, studentele Școlii și-au încărcat reportofoanele, camerele foto și au pornit la drum, spre localitatea Bahmut din raionul Călărași. Aşezat la poalele Codrilor, la o distanță de 70 km de Chișinău, Bahmutul a întâlnit echipa redacțională cu o ploaie torențială. Ajunse în localitate, studentele s-au oprit la Primărie și, după o scurtă discuție cu primarul au plecat spre căutarea surselor și a istoriilor de viață. După câteva ore de muncă pe teren, s-au întors cu zeci de fotografii și ore de înregistrări audio.

La revenirea din Bahmut a urmat una dintre cele mai complexe, tensionate, dar și interesante etape ale cursului: scrierea, redactarea și machetarea materialelor jurnalistice. Studentele au lucrat în ritmul unei redacții adevărate. La final, după câteva zile de lucru, ziarul „Bahmut de Moldova” a fost trimis la tipografie. 

După ce și-au văzut rezultatul muncii de echipă, a urmat analiza reușitelor, dar și a greșelilor comise în procesul de creație. Petru Macovei a felicitat studentele, spunându-le că este unul dintre cele mai bune ziare realizate în cei 17 ani de activitate a Școlii. Tot el a subliniat ideea că predocumentarea și documentarea sunt esențiale și foarte importante, iar succesul unui ziar reprezintă munca unei echipe întregi. „Este un exercițiu care vă arată adevărata viață a unui jurnalist care lucrează într-o redacție”, a punctat instructorul.

Studentele, care sunt la prima experiență de acest gen, au spus că deși a fost o adevărată provocare pentru ei, acest exercițiu le-a ajutat să înțeleagă ce înseamnă să lucrezi în echipă și cât de importantă este implicarea fiecărui membru în procesul de creație. Luminița Toma a spus că pentru ea structurarea gândurilor în idei clare și concise a fost cea mai mare provocare. Colega ei, Dumitrița Vîrlan a menționat că și-a testat abilitatea de a scrie articole, iar Victoria Șargu a afirmat că cel mai dificil moment în procesul de creație a fost comunicarea cu oamenii din localitate și documentarea. Alina Procopciuc a recunoscut că a fost onorată să fie reporteră, să comunice cu oamenii și să vadă după câteva zile de muncă produsul final. „A fost un exercițiu destul de interesant”, a mai spus studenta. Zinaida Batîru a afirmat că prin acest exercițiu și-a depășit frica de a scrie.

După ce au notat și au memorat toate greșelile, dar și reușitele, studentele au revenit în satul Bahmut și au împărțit ziarele tuturor localnicilor.