La 29 mai, Școala de Jurnalism din Moldova, în parteneriat cu DW Akademie, a dat startul programului „Fondul pentru dezvoltarea podcasturilor: crește, inovează și conectează-te cu noi audiențe”, o inițiativă care sprijină dezvoltarea unor formate audio și video relevante, bine produse și conectate la publicuri diverse din Republica Moldova.

Fondul pentru dezvoltarea podcasturilor vine să sprijine jurnaliști, podcasteri și creatori de conținut care au idei relevante, curaj editorial și dorința de a construi formate mai clare, mai bine produse și mai aproape de public. Programul oferă nu doar granturi de producție, ci și instruire aplicată, mentorat și ghidare profesională pe parcursul procesului de dezvoltare a podcasturilor.

În urma apelului public lansat în luna aprilie, șase proiecte au fost selectate pentru finanțare. Fiecare echipă va beneficia de un grant de producție în valoare de 3.500 de euro și de sprijin editorial și tehnic pentru dezvoltarea formatului.

Proiectele selectate sunt:

Anisia Bassarab, Agora
Va combate miturile medicale și va explica sănătatea pe înțelesul tuturor.

Aliona Ciurcă
Va explora Republica Moldova prin experiențele străinilor care ajung să trăiască aici.

Mihail Nesteriuc și Daniil Chivaciuc
Vor aduce față în față opinii opuse pentru a sparge bulele informaționale și a încuraja dialogul.

Ion Gnatiuc și Marin Basarab, A.O. ALT FILM
Vor explora noul val feminin din cinematografia moldovenească, prin conversații filmate în foste cinematografe din țară.

Diana Guja și Capitolina Turculeț, Agora
Vor aborda deschis și fără tabuuri subiecte despre sexualitate, relații și sănătate emoțională.

Aina Idrisova
Va explora teme precum drepturile omului, stereotipurile, incluziunea și comunicarea nonviolentă prin prisma cinematografiei și culturii pop.

Evenimentul de lansare, organizat la Chișinău, a reunit grantiștii, mentorii programului, echipa Școlii de Jurnalism din Moldova și reprezentanți ai DW Akademie. Timp de două zile, participanții au trecut de la idei generale la întrebări foarte concrete: cui se adresează podcastul, ce promite publicului, ce îl face diferit, cum arată primul episod și ce trebuie schimbat pentru ca formatul să devină mai puternic.

Întâlnirea de lansare a fost, înainte de toate, un spațiu de lucru. Cele șase echipe și-au pus ideile la încercare, au discutat între ele, au primit feedback și au avut primele sesiuni cu mentorii. Cu ajutorul Podcast Canvas, participanții și-au clarificat mai bine conceptele de podcast, publicul căruia se adresează, formatul și structura episoadelor, ritmul de publicare, rolurile din echipă și identitatea fiecărui proiect.

Discuțiile cu mentorii au arătat că podcastul nu înseamnă doar un microfon și o conversație. În spatele unui format bun stau o motivație clară, o promisiune față de public, o structură editorială solidă, alegeri vizuale și sonore coerente și multă muncă de producție.

Pentru mai mulți participanți, cele două zile au fost și un moment de reevaluare a propriilor idei. Unii au înțeles că trebuie să își ajusteze formatul, alții au văzut mai clar ce lipsește din structură, iar alții au descoperit că proiectul lor are nevoie de o poziționare editorială mai precisă. Feedbackul primit de la mentori și de la colegi a ajutat echipele să privească mai atent la propriile proiecte și la publicul pentru care vor să producă.

Participanții au vorbit și despre valoarea unui astfel de proces de lucru. Anisia Bassarab a menționat că programul a venit într-un moment potrivit, când simțea deja nevoia de a schimba ceva în propriul podcast. Pentru ea, workshopul a fost o confirmare că această schimbare este necesară. Aina Idrisova a apreciat faptul că atelierul a combinat partea teoretică cu exerciții practice și feedback direct, iar Ion Gnatiuc a spus că experiența l-a ajutat să vadă podcastul ca pe un produs care cere muncă editorială și de producție serioasă.

Alți participanți au vorbit despre importanța feedbackului primit și despre curajul de a lucra cu idei care nu sunt încă definitive. Pentru unele echipe, provocarea va fi să pornească de la zero. Pentru altele, va fi să adapteze un format existent, lucru care poate fi uneori mai dificil decât construirea unui proiect nou.

În etapa următoare, grantiștii vor avea ocazia să fie instruiți și mentorați de experți naționali și internaționali în storytelling, scenariu, interviu, producție, instrumente digitale, utilizarea AI, distribuție, promovare, monetizare și dezvoltarea audienței. Programul va include ateliere tematice, sesiuni individuale de mentorat și lucru aplicat pe fiecare proiect în parte.

Printre următorii pași se numără dezvoltarea episodului pilot, ajustarea planurilor de producție, clarificarea publicului-țintă, îmbunătățirea structurii editoriale și pregătirea primelor episoade. Până la finalul programului, fiecare echipă urmează să producă cel puțin cinci  episoade.

Prin acest program, echipele selectate pentru susținere în cadrul Fondului intră într-un proces de lucru în care ideile lor vor fi testate, ajustate și transformate în produse media cu relevanță publică. Rezultatele vor fi prezentate public în cadrul Podcast Fest, care va avea loc pe 10 octombrie 2026.

Fondul pentru dezvoltarea podcasturilor este implementat de Școala de Jurnalism din Moldova, în parteneriat cu DW Akademie, în cadrul proiectului „For Freedom and Democracy - A Strong Voice in Fragile Contexts. Podcast Development Fund”, susținut financiar de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ).