Cum și unde putem face jurnalism cultural? Materialele jurnalistice sunt materiale culturale? Cum poate un reportaj de la un eveniment cultural să ajungă în topul buletinelor de știri sau pe prima pagină a unui ziar? Pentru a înțelege cum să facem jurnalism cultural proaspăt și cum să scriem despre cărți fără să plictisim, Școala de Jurnalism din Moldova a organizat, pe 16 și 17 decembrie, două ateliere de jurnalism cultural. La evenimente au participat jurnaliști, studenți de la facultățile de Jurnalism și Arte, bibliotecari, editori, reprezentanți ai mai multor ONG-uri, oameni de cultură, lectori universitari.

„Cultura nu se naște într-un lead, ci din ceea ce consumă fiecare dintre noi”. Cu acest mesaj și-a început Ioana Pelehatăi, editoarea publicației „Scena9” din București, discuția cu cei peste 30 de participanți la primul atelier. Jurnalista din România a ținut să menționeze că stabilirea clară a celui cu cine vorbești și pentru cine scrii reprezintă jumătate din succesul unui material jurnalistic. „Dacă te duci acolo unde există un public care ar fi interesat să te asculte, de ce să nu te duci acolo?”, a conchis jurnalista. În opinia ei, jurnalismul cultural bun este unul memorabil, iar publicul reprezintă unul dintre cele câteva ingrediente esențiale.

Jurnalistului/jurnalistei trebuie să-i placă subiectul despre care scrie, iar acesta este cel de-al doilea ingredient important în realizarea unui material bun. „Un cititor experimentat va simți dacă vă interesează un subiect sau nu”. Ioana Pelehatăi a mai discutat cu participanții la atelier despre asemănările și deosebirile dintre jurnalismul cultural din România și cel din Republica Moldova. Din punctul ei de vedere, astăzi, presa le oferă oamenilor exact ceea ce caută ei. „Publicul se cultivă cu ce are, iar presa ar trebui să-și asume și rolul său educativ”, a subliniat Ioana.

Cea de-a doua parte a atelierului a fost una practică. Împărțiți în șase echipe, participanții au avut sarcina de a întocmi schița unui material despre un eveniment sau produs cultural, dar și de a convinge editorul, în cazul nostru pe Ioana, că materialul respectiv merită să apară într-un buletin de știri, într-un ziar sau într-o revistă.

„De ce scriem o cronică de carte și cum ne raportăm la universul unei cărți?” - întrebarea care a deschis cel de-al doilea atelier de jurnalism cultural, intitulat „Cum scriem despre cărți fără să plictisim”. Alina Purcaru, critic literar, secretară generală de redacție a revistei „Observator cultural” din București, a vorbit cu cei pasionați de lectură despre modalități și tehnici de scriere a unei cronici. „Înainte de a începe să scrii o cronică de carte, întreabă-te: pentru cine scrii și în ce mediu scrii”, a subliniat jurnalista din România. Cum alegi despre ce scrii? Cum alegi cartea despre care scrii? Scrii pentru că e la modă sau pentru că îți place la nebunie? Interesează și pe altcineva ceea ce scrii sau doar pe tine? Au fost câteva întrebări care au stat la baza discuțiilor despre structura unei cronici, elementele importante pe care aceasta trebuie să le cuprindă. Cum începem o cronică - prezentăm autorul, punctul culminant, personajele, limbajul sau rezumăm subiectul? „Începutul cronicii de carte trebuie să atragă publicul. Voi decideți cum și cu ce începeți”, a conchis Alina. 

Pentru a sintetiza cele spuse de Alina Purcaru, participanții la atelier au avut de întocmit și, ulterior, de prezentat o cronică despre cartea preferată. Jurnalista din România a rămas plăcut surprinsă de cele scrise de către participanți și i-a îndemnat să continue să facă acest lucru.  

Cele două ateliere organizate de Școala de Jurnalism din Moldova s-au desfășurat în parteneriat cu Mediacor, cu susținerea financiară a Ambasadei SUA în Moldova, în cadrul Zilelor Literaturii Române la Chișinău, ediția a VI-a