Cum să creăm imagini fără imagini? Cum să scriem ca să captăm atenția radioascultătorului? Cum să-l teleportăm pe acesta în mijlocul evenimentelor și ce tehnici de narațiune să folosim pentru a deveni un audio storyteller bun? Despre asta și nu numai discipolii Școlii au discutat la cursul Storytelling audio, modulul 03: Audio. Timp de patru zile cu studenții a lucrat Diana Răilean, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, promoția 2008-2009.

După ce au asimilat cu succes elementele de scriere a unui interviu și a unei relatări pentru radio, studenții Școlii au continuat să exploreze genurile jurnalistice. De data aceasta tinerii au avut de realizat un storytelling audio sau, altfel spus, un reportaj radiofonic.

Cursul a început cu punctarea unor particularități specifice unui reportaj scris pentru radio. Potrivit instructoarei, reporterul trebuie să fie mereu prezent cu vocea sa, iar informațiile pe care le transmite acesta trebuie să fie clare și concise. „Emoția, bucuria sau supărarea se simt în vocea jurnalistului. Încercați să evitați limbajul de lemn, dar nici nu exagerați cu prea multe figuri de stil”, a adăugat Diana Răilean.

Descrierea este un alt element cheie al narațiunii audio. În condițiile în care radio  nu poate reda imagini, așa cum se întâmplă în cazul unui reportaj televizat, jurnalistul trebuie să folosească în materialul său cât mai multe detalii pe care le vede și le aude în jurul său. În acest mod, ascultătorul își va putea imagina evenimentul propriu-zis, chiar dacă nu este prezent acolo. „Un reportaj radio începe întotdeauna cu o ambianță. Astfel, îl teleportez pe ascultător direct în mijlocul evenimentului. Îl facem pe el să vadă și să audă ceea ce vedem și auzim noi. Fiți parte a ambianței voastre”, a adăugat instructoarea.