Datele statistice oferite de Serviciul Naţional Unic Pentru Apelurile de Urgenţă 112 din Republica Moldova anunță că fiecare a șaptea persoană care apelează la ei are nevoie de ajutorul medical calificat, apoi urmează cei care au nevoie de intervenția poliției. Mai puțini, însă, dintre cetățeni solicită ajutorul pompierilor. Uneori se poate întâmpla să fim chiar noi martorii unui accident rutier sau cineva din apropiații noștri se poate îneca cu un produs alimentar. Cum să procedăm în asemenea momente? Ne apropiem de victimă sau nu? Cum să-i oferim corect primul ajutor ca să nu-i dăunăm? 

În ultima săptămână a lunii octombrie studentele Școlii de Jurnalism au participat la un curs practic de acordare a primului ajutor calificat.

Evenimentul a fost organizat în premieră și s-a desfășurat în incinta Centrului Republican de Instruire al IGSU.

Școala de Jurnalism din Moldova consideră că orice jurnalist sau jurnalistă înainte de a se angaja într-o redacție de presă sau de a  merge pe teren pentru a relata fie despre un protest sau dintr-o zonă de conflict, trebuie să treacă în mod obligatoriu un astfel de curs de acordare a primului ajutor. 

Instruirea a început cu explicarea pașilor pe care trebuie să le facă fiecare dintre noi în momentul în care ajunge în situația în care trebuie să acorde primul ajutor. Așadar, în opinia Ingăi Mîrza, psiholog și manager la serviciul Telefonul Copilului 116111, dacă vedem o persoană care are nevoie de ajutor, sunăm imediat la 112. Până la sosirea ambulanței luăm măsuri de autoprotecție: verificăm dacă nu există miros de gaz, dacă nu sunt cabluri de înaltă tensiune prin apropiere și dacă zona în care ne aflăm este sigură și nu prezintă risc de prăbușire sau alunecare.

După ce ne-am asigurat că zona este sigură, verificăm dacă victima este conștientă. În acest caz se recomandă aplicarea manevrei PAS, ceea ce înseamnă: Privesc, Ascult și Simt. În cazul în care victima respiră, o punem într-o poziție de siguranță - o întoarcem pe partea lateralăÎn cazul în care victima nu respiră începem resuscitarea. Potrivit expertei, aceasta se face în cinci cicluri a câte 30 de compresii toracice și două respirații. „Continuăm procesul până victima nu-și revine complet sau până la sosirea ambulanței și a ajutorului medical calificat”, a adăugat Inga Mîrza.

Un alt aspect important despre care s-a discutat la training a fost acordarea primului ajutor în caz de înec cu mâncare sau cu un obiect, ceea ce se întâmplă deseori în cazul copiilor. Inga Mîrza a menționat că în asemenea momente nu trebuie să panicăm, ci „să acționăm”. Cum? În primul rând, verificăm dacă persoana dacă poate vorbi. Dacă aceasta nu răspunde, începem manevra Heimlich pentru adulți: „Ne poziționăm în spatele persoanei și o cuprindem de talie. Strângem mâna în pumn cu degetul mare în interior, pe care îl plasăm  deasupra buricului.. Împingem tare cu mișcări de  jos în sus. Continuăm până bucata de mâncare sau obiectul iese.”

Studentele au avut posibilitatea să testeze efectuarea corectă a manevrei de resuscitare și cea de obstrucție a căilor respiratorii pe un manechin. Experta a prezentat studentelor și modalitatea de aplicare a manevrei Heimlich la copii.

De asemenea, studentele au aflat ce trebuie să facă în cazul incendiilor sau a calamităților naturale. Ele au fost interesate să afle și despre cum  ajutăm o persoană în cazul în care suferă un șoc anafilactic și ce să facem, dar și ce să nu facem în cazul arsurilor, a degerăturilor și a rănilor deschise. Studentelor le-a fost explicat ce este și cum poate fi folosit corect un defibrilator. La finalul discuțiilor cursantele Școlii au primit informații suplimentare ce conțin recomandări în caz de înzăpeziri, inundații, incendii, dar și un ghid de supraviețuire în cazul dezastrelor naturale.    

Chiar dacă au știut unele lucruri, despre care fie au citit în cărți, fie le-au văzut în filme, studentele spun că testarea cunoștințelor teoretice  pe manechin le-a fost foarte utilă. „În cadrul lecției am aflat la ce aspecte să atragem atenția în încercările noastre de a ajuta și cum să acționăm pentru a nu dăuna. Cunoștințele obținute ne vor ajuta să fim mai pregătiți pentru situații de urgență”, a menționat Victoria Șargu.