”Școala de Studii Avansate în Jurnalism îți oferă oportunitatea de a învăța lucruri inimaginabile în contexte total diferite”

Ceea ce nu te ucide, te face mai puternic. Asta a reușit și Școala de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ) în cele zece luni de studiu: m-a făcut mai puternică. Mai puternică la provocări, vise și schimbări.

Prima provocare a fost decizia de a aplica la ȘSAJ. Văzusem întâmplător anunțul pe pagina de facebook a jurnalistului Vasile Botnaru și mi-am zis „De ce să nu încerc?”. Îmi plăcea încă din școală să scriu, începând de la poezii, esee, comentarii și ajungând cu articole pentru ziarul școlar sau cel universitar, iar, cum zicea George Elliot, niciodată nu este prea târziu pentru a deveni ceea ce ai fi putut fi. Și atunci am simțit că e momentul pentru ca talentul meu să iasă în sfârșit după culise. Mi-am adunat toate actele necesare pentru dosar și am aplicat. Era ultima zi de iulie. A urmat apoi testul scris și interviul, care a fost mai degrabă o discuție plăcută cu meseriașii din jurnalism de la care urma să învăț secretele profesiei.

La 1 septembrie am mers împreună cu elevii, la prima zi de școală. Am făcut pentru început cunoștință cu instructorii și absolvenții promoțiilor anterioare, după care a urmat o scurtă introducere în arta jurnalismului. Chiar dacă undeva în mintea mea mă gândeam că nu voi putea ajunge ca precedenții absolvenți, mi-am luat inima în dinți și am mers înainte. Țin minte și acum cum am luat cea mai mare notă de la Vasile Botnaru, iar acest lucru m-a motivat să-mi depășesc capacitățile. Au urmat și note de trei și doi, dar asta conta mai puțin. Da, la ȘSAJ nota doi nu este nicidecum o notă mică, ba din contra, este o notă relativ bună, echivalată cu nota 8 de la școală. Dar ar fi bine să tindeți spre un trei, adică spre un 10 bine meritat!

Cea de-a doua provocare pe care ȘSAJ-ul mi-a pus-o în față au fost cursurile. Nu îmi imaginam vreodată că voi ajunge să montez un material video, să machetez un material de presă sau să creez logo-uri. Dar am învățat și asta și a fost chiar interesant. Școala de Studii Avansate în Jurnalism îți oferă oportunitatea de a învăța lucruri inimaginabile în contexte total diferite de cele cu care te-ai obișnuit zilnic. Fie că e caniculă sau ploaie, trebuie să te înarmezi cu multă răbdare și să mergi pe teren să-ți faci treaba, să filmezi în cizme de ploaie, să ți se ude carnetul cu notițe sau să îți protejezi reportofonul de la vântul supărător. Școala reprezintă o academie de talente, unde, după o serie de experiențe, descoperi ce poți face mai bine.

A treia provocare au fost temele pentru acasă. Da, la ȘSAJ chiar se dau teme pentru acasă, cum ar fi știri pe care trebuie să le scrii singur, materiale radio, spoturi video sau articole lungi. Și nu contează că ai doar o oră sau două libere pe zi, oricum trebuie să îți faci tema pentru acasă. Și nu contează dacă nu știi anumite lucruri, înveți din mers, vizionezi tutoriale, întrebi pe colegi și îți duci sarcina până la capăt. Între timp, îți vezi tema pentru acasă în paginile ziarului și ești tot mai entuziasmat să înveți mai mult și să obții mici victorii.

După nouă luni de cursuri, teme pentru acasă și note, a venit timpul să aplicăm cunoștințele în redacții. Am reușit astfel, să lucrez cot la cot cu echipa Ziarului de Gradă. Chiar dacă am respirat aerul acestei redacții timp de patru săptămâni, am avut parte de o experiență unică. Am stat față în față cu un infractor, am intervievat un oficial francez, comunicat cu un preot despre riscurile vieții actuale și scris despre regulile Bacalaureatului. Ziua de joi devenise astfel o zi de sărbătoare pentru mine știind că cuvintele tale sunt citite de mii de oameni; oameni care nici măcar nu te cunosc cum arăți, dar îți cunosc cuvintele și gândurile bune.

Acum sunt jurnalist cu acte în regulă și le mulțumesc celor care m-au răbdat, ascultat, ajutat, criticat și susținut totodată. Mulțumesc vieții că mi-a oferit șansa de a face Școala de Studii Avansate în Jurnalism și a nu renunța.

Meseria de jurnalist e în primul rând un talent, care, dacă nu îl ai, facultatea te poate ajuta mai cu nimic. Apoi ai nevoie de creativitate, perseverenţă şi multă, multă muncă. Dacă munceşti mult şi iubeşti ceea ce înveţi, studiile ajung să îţi dezvolte abilităţile şi să le descoperă pe altele, de care tu înainte nici nu ştiai. Școala de jurnalism te învață să fii jurnalist, dar doar de tine depinde să profiţi de aceste cunoştinţe şi să devii prin propriile forţe un jurnalist bun. Ca să ajungi bun în ceea ce îţi propui trebuie să ştii că poţi şi, să ai încrederea că vei reuşi, pentru că e o stare de spirit şi o lecţie de viaţă care nu se învaţă pe băncile facultăţii. Şi da, poţi deveni jurnalist fără a face facultatea de Jurnalism, dar poți totuși să profiți că există o Școală de Studii Avansate în Jurnalism și să o urmezi, deoarece nu pierzi nimic, ba din contra, descoperi o nouă realitate. Nu uita însă de obiectivitate şi de responsabilitatea de a fi mereu organizat. Fie că ai absolvit sau nu facultatea de Jurnalism, nu înceta niciodată să exersezi, să citeşti mult, să scrii, să asculţi, să observi, să creezi, să te informezi şi să acţionezi în favoarea visului tău. Astfel, îți canalizez zilnic cele mai harnice eforturi ca să faci posibil visul tău şi să muncești mult ca să reușești, deoarece cred că una din cele mai mari împliniri e să îţi transformi pasiunea în carieră sau măcar să încerci să o faci.

Astăzi, noi am crescut mari, dar visele noastre? au crescut şi ele o dată cu noi? Câţi dintre voi au devenit astăzi ceea ce şi-au dorit cu adevărat odată? Îndrăzniţi să credeţi. Îndrăzniţi. Acţionaţi. Luptaţi, ca să aveţi ce le povesti copiilor voştri când vă vor întreba „Dar tu ce vroiai să devii când erai mic”?

Ana-Maria VEVERIŢA

sursa poză: arhiva ŞSAJ