Discriminarea persoanelor infectate cu HIV/SIDA rămâne a fi o mare problemă pentru Republica Moldova. Ce este stigmatizarea socială şi care este rolul mass-media în reflectarea subiectelor de discriminare a persoanelor infectate cu HIV/SIDA - aceste, dar şi alte subiecte au fost abordate în cadrul unui nou Club de Discuţii care a avut loc zilele acestea la ŞSAJ. Pentru a-i responzabiliza pe viitorii jurnalişti i-am invitat la ŞSAJ pe reprezentanţii Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM) - coordonatoarea Programului de Litigare, Natalia Mardari, şi avocatul Andrei Lungu.

De cele mai dese ori discriminarea persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA este determinată de anumite prejudecăţi şi stereotipuri şi este direct legată de stigmatizarea şi etichetarea lor. Potrivit reprezentanţilor IDOM efectele discriminării acestei categorii de persoane sunt dramatice nu doar pentru cei care sunt stigmatizaţi, dar şi pentru cei care discriminează. În acest context, Natalia Mardari a reiterat că persoanele infectate cu HIV/SIDA vor fi tentate mereu să-şi ascundă diagnosticul, nu se vor adresa la medic, vor falsifica certificatele medicale, lucru care “ar putea pune în pericol nu doar sănătatea şi viaţa lor, dar şi a celor din jur”, a subliniat Natalia.

Confidenţialitatea şi protecţia datelor medicale a fost un alt subiect care a stârnit interes şi curiozitate din partea studenţilor. Discipolii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism au aflat de la avocatul IDOM, Andrei Lungu, de ce jurnaliştii trebuie să respecte datele cu caracter personal, cum să le utilizeze corect în articolele sale şi de ce trebuie să protejeze identitatea persoanelor discriminate. Tinerii au fost interesaţi să afle mai multe detalii şi despre diverse cazuri de malpraxis, fenomen care, în opinia reprezentanţilor IDOM, devine o problemă din ce în ce mai gravă în Republica Moldova.

Vorbind despre etică şi deontologia profesională a jurnaliştilor Andrei Lungu a sublinit ideea că mass-media utilizează deseori termeni discriminatorii atunci când se referă la persoanele infectate cu HIV/SIDA. Iată de ce „respectarea normelor etice este foarte importantă”, a spus avocatul IDOM. În timpul discuţiilor Andrei Lungu a vorbit şi despre câteva cazuri în care jurnaliştii au fost daţi în judecată pentru că au folosit în materialele sale un limbaj discriminatoriu şi pentru că au încălcat dreptul la viaţa privată şi au divulgat datele personale privind starea de sănătate a personajului său fără a avea acordul acestuia. Studenţii au fost îndemnaţi să se documenteze foarte atent, să consulte diverse surse şi să respecte drepturile persoanelor despre care scriu. „Nu alergaţi după ştiri de senzaţie, încercaţi să fiţi cât mai corecţi în meseria pe care o profesaţi. Documentaţi-vă şi prezentaţi informaţia cât mai obiectiv şi echidistant”, a conchis avocatul. Acesta a făcut şi o trimitere la Art. 8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale în care scrie că „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie”, iar potrivit Codului Deontologic al Jurnalistului, acesta, „ este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă.”

Întrebaţi cum şi dacă poate fi combătută discriminarea faţă de persoanele infectate cu HIV/SIDA invitaţii Clubului de Discuţii au reiterat că situaţia poate fi schimbată doar prin mediatizarea acestor cazuri. La finalul discuţiilor viitorii jurnalişti au primit câteva recomandări şi sfaturi de la invitaţi. Studenţii au fost îndemnaţi să citească şi să cunoască Legea privind accesul la informaţie, Legea privind protecţia datelor cu caracter personal şi Legea cu privire la petiţionare.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetăţenilor şi responsabilizarea mass-media”, implementat cu sprijinul proiectului “Susţinerea instituţiilor Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO); conform recomandărilor Comitetelor Convenţiilor ONU şi Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanţat şi implementat de PNUD Moldova şi Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), în cooperare cu Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanului) şi Consiliul pentru Egalitate.