Dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale severe şi plasarea lor în familii și comunități a devenit o prioritate pentru Republica Moldova. Asistenta socială în cadrul Proiectului Comunitate Incluzivă a Asociaţiei Keystone Moldova, Ecaterina Golovatîi, s-a întâlnit cu studenţii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism în cadrul unui Club de Discuţii şi le-a vorbit viitorilor jurnalişti despre importanţa procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi, greutăţile prin care trec acestea în procesul de instituţionalizare, dar şi despre rolul presei în reflectarea acestor subiecte.

Procesul de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi este unul complicat şi de lungă durată. Din anul 2009 şi până în prezent s-a reuşit scoaterea din internatele din Orhei şi Hânceşti a peste 100 de copii. “Persoanele cu dizabilităţi au nevoie de experienţa de viaţă în comunitate,  să-şi dezvolte nişte abilităţi care i-ar ajuta să trăiască în societate,  iar acest lucru nu este deloc uşor. Asta deoarece copiii cu dizabilităţi nu sunt primiţi în instituţiile preşcolare, lucru care îi determină pe părinţi să-i ţină acasă”, spune asistenta socială. Potrivit dnei Golovatîi acest lucru nu este tocmai favorabil deoarece părinţii nu pot acoperi necesitatea de comunicare, joaca şi interacţiunea cu semenii săi, abilităţi care se dezvoltă mai mult la grădiniţă şi apoi la şcoală. “În internate nu există un program educaţional, iar copiii devin necărturari”, a reiterat dna Golovatîi.

“Cum pot fi dezinstituţionalizate persoanele cu dizabilităţi?” au întrebat studenţii. Asistenţa parentală profesională este una din posibilităţile care ar duce la dezinstituţionalizarea persoanelor din internate. Potrivit asistentei sociale în Republica Moldova sunt puţine familii care acceptă să ia acasă şi să crească un copil cu dizabilităţi. „Avem cinci astfel de familii, dar urmărim o dezvoltare pozitivă a copiilor, fapt care demonstrează încă o dată că fiecare copil trebuie să trăiască în familie”, a subliniat dna Golovatîi.

Referindu-se la rolul presei, dar şi la felul în care ziariştii trebuie să scrie despre persoanele cu dizabilităţi, dna Golovatîi a menţionat că, în primul rând, jurnaliştii trebuie să depăşească sentimentul de jale. „E primul lucru pe care trebuie să-l facă presa, deoarece persoanele cu dizabilităţi nu au nevoie de jale, ele au nevoie de suportul nostru”, spune dna Golovatîi.

Un alt sfat important dat studenţilor ŞSAJ a fost utilizarea corectă a terminologiei pe care „jurnaliştii deseori o folosesc greşit atunci când scriu despre persoanele cu dizabilităţi”, spune dna Golovatîi.  Astfel, vom încerca să nu mai folosim în materialele ziaristice expresii: „cei mai trişti ca noi”, „ţintuiţi la pat”, „invalizi”, „surd”, „orb”, „bolnav psihic”, „cărucior pentru invalizi”, „calic”, „parcare pentru invalizi” etc. „Acestea trebuie eliminate din vocabularul ziariştilor şi înlocuite cu expresiile: „persoană cu dizabilităţi”, „persoană cu dizabilităţi de auz şi vorbire”, „nevăzător”, „scaun rulant” , „persoană cu hipoacuzie”, „parcare pentru persoane cu dizabilităţi” ş-a., a menţionat dna Golovatîi.

În timpul discuţiei cu studenţii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism Ecaterina Golovatîi a reiterat şi faptul că la 21 septembrie 2010 Republica Moldova a ratificat Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilități care vine cu o abordare nouă în ceea ce privește drepturile persoanelor cu dizabilități – trecerea de la ”modelul medical al dizabilității” la un model ”social”, care vine să identifice barierele sistemice, atitudinile negative și excluderea socială ca principalii factori ce conduc la situația de dizabilitate a persoanei și nu condiția medicală în sine. 

La finalul discuţiei dna Golovatîi a ţinut să menţioneze că rolul presei în reflectarea subiectelor despre persoanele cu dizabilităţi este unul foarte important. „Încurajaţi persoanele cu dizabilităţi. Informaţi-vă cât mai mult atunci când scrieţi despre ei. Încercaţi să vedeţi abilităţile şi nu dizabilităţile lor, aflaţi ce poate să facă o persoană şi nu ceea ce nu poate”, a conchis dna Golovatîi.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului ”Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetățenilor  și responsabilizarea mass-media”, implementat cu sprijinul proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanțat și implementat de PNUD Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului(OHCHR), în cooperare cu Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanului) și Consiliul pentru Egalitate.