Legislația Mass-Media, cursul care îi responsabilizează pe jurnaliști
Are un reporter dreptul să fotografieze oamenii în stradă sau în spații publice? Dar în cele private? Cum și în ce condiții jurnalistul își poate proteja sursele? Ce poate face un ziarist atunci când i se îngrădește accesul la informație? Ce este judecată de valoare și ce riscă jurnalistul atunci când răspândește informații false și, astfel, lezează demnitatea și onoarea unei persoane? Sunt doar câteva dintre întrebările abordate de către studenții ȘSAJ în cadrul cursului Legislația Mass-Media. Cea care i-a instruit cu privire la drepturi și obligații a fost jurista Tatiana Puiu, coordonatoare de proiecte a organizației „Freedom House”, SUA.
Timp de cinci zile, cât a durat cursul, viitorii jurnaliști au studiat mai multe articole și legi ce vizează în mod direct activitatea mass-media. Tinerii au aflat care sunt prevederile fundamentale ale accesului la informație, ce este secretul de stat, defăimarea, injuria, cenzura. La fel, ei au discutat despre modalitatea de eliberare a licențelor de emisie, despre atribuțiile Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) și despre obligațiile jurnalistului. În acest sens, Tatiana Puiu le-a atras atenția asupra sancțiunilor pe care le riscă un reporter pentru calomnie, încălcarea regulilor de utilizare a datelor cu caracter personal, utilizarea imaginilor video (foto) sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat fără acordul acesteia.
În timpul cursului, studenții au avut și câțiva invitați - experți în domeniul media. Cu Ion Creangă, șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, ei au discutat despre procesul de adoptare a unei legi; de la jurnalistul Dumitru Lazur, coordonator al proiectului „Promovarea libertății și pluralismului media în Republica Moldova”, au aflat ce proiecte implementează Consiliul Europei în domeniul media din țara noastră. Anastasia Nani, redactoră la portalul Anticoruptie.md, care este și absolventa ȘSAJ, le-a vorbit despre utilizarea corectă a datelor guvernamentale deschise. Iar de la Olga Guțuțui, membră a CCA, ei au aflat când Republica Moldova va trece la televiziunea digitală și au înțeles cum sunt sancționați radiodifuzorii pentru nerespectarea Codului Audiovizualului.
Cum abordăm corect subiectele despre drepturile omului și care este rolul presei în promovarea lor? Tema a fost dezbătută cu alte două invitate ale cursului: Olesea Perean, directoare de programe la Oficiul ONU pentru drepturile omului și Ludmila Bogheanu, consultantă de comunicare la aceeași organizație. Problema torturii în Republica Moldova și, în special, cazul lui Andrei Brăguța, a provocat discuții aprinse printre studenții ȘSAJ. Viitorii ziariști au memorizat că informarea corectă a societății este mult mai importantă decât fuga continuă după știrile de senzație.
Avem sau nu dreptul să descărcăm din internet filme, muzică sau fotografii? Avem dreptul să reproducem sau să plagiem un text și cum să ne protejăm creațiile? Mai multe detalii despre drepturile de autor discipolii ȘSAJ le-au aflat de la avocatul Ion Țîganaș, fost șef adjunct al Agenției pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).
Următorul curs înregistrat în orarul studenților este Jurnalismul de revistă.