Jurnalismul de investigație devine, pe an ce trece, una dintre cele mai captivante ramificații ale presei, iar tot mai mulți ziariști sunt tentați să scoată la lumină adevărurile ascunse. Cum să identificăm o problemă ce prezintă interes public? Cum să „citim” corect declarațiile de avere ale demnitarilor, bazele de date ale instituțiilor publice și cum să întocmim o solicitare de informație? Despre asta și multe alte lucruri utile discipolii ȘSAJ au discutat cu instructoarea Alina Radu, directoarea publicației „Ziarul de Gardă”.

Jurnalismul de investigație este unul dintre cele mai complexe cursuri care se țin la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Durează trei săptămâni, timp în care studenții deprind diverse abilități și tehnici necesare unui începător în domeniu.

Astfel, Alina Radu le-a explicat tinerilor ce este o strategie de documentare, cum se face un interviu de confruntare, cum se formulează ipoteza unei investigații, cum se verifică o informație și, nu în cele din urmă, cum se realizează o anchetă reportericească. Instructoarea a mai vorbit despre importanța pre-documentării, relevanța surselor și despre respectarea noțiunilor de etică profesională.

Ulterior, tinerii ziariști au trecut la transpunerea în practică a celor învățate. După mai multe exerciții în grup, studenții au realizat de sine stătător cea mai importantă lucrare - propria investigație jurnalistică. Ca și în anii precedenți, tematica socială a constituit subiectul principal al anchetelor reportericești. Astfel, Dumitrița Andriuța a fost interesată de situația ce vizează protecția victimelor violenței domestice; Mariana Matcovschi a aflat de ce nu se respectă Legea antifumat; Adriana Vlas a abordat problema construcțiilor neautorizate din Chișinău, iar Nicolae Galaju a analizat lista companiilor vinicole care au primit dreptul de a-și exporta produsele pe piața din Rusia. Cristina Cornescu a aflat de ce Republica Moldova pierde poziții în clasamentul mondial al percepției corupției; Eugeniu Kanskii a investigat modalitatea în care statul protejează clădirile de patrimoniu național. Colega sa, Liliana Botnariuc, a urmărit ce se întâmplă pe arena Circului din Chișinău și a aflat de ce oamenii de afaceri nu vor să investească banii în renovarea sediului acestuia, iar Parascovia Spic a fost interesată de o clădire neautorizată ce-i aparține unui preot și care, din rapoartele Inspecției de Stat în Construcție, ar fi trebuit să fie demolată.

Pentru a-i încuraja pe studenți să realizeze cât mai multe investigații - și să o facă de o manieră profesionistă -, instructoarea i-a invitat la ȘSAJ pe reporterii Anastasia Nani de la Centrul de Investigații Jurnalistice, și pe Victor Moşneag și Anatolie Eşanu de la „Ziarul de Gardă”. Invitații le-au explicat viitorilor colegi de ce fac jurnalism de investigație, cum aleg subiectele pentru anchete și cum lucrează cu sursele. Anastasia Nani le-a sugerat studenților să rămână corecți pe parcursul întregii lor cariere, iar Anatolie Eșanu i-a îndemnat să nu se lase manipulați, în special, de persoanele publice. „Un jurnalist bun este un jurnalist informat. Trebuie să citiți mult și să fiți la curent cu tot ce se întâmplă în jurul vostru”, i-a sfătuit, la rândul său, Victor Moșneag. Menționăm că Anastasia Nani și Anatolie Eșanu sunt absolvenți ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism.

În afară de viitorii colegi de breaslă, pe durata celor trei săptămâni de curs, studenții s-au întâlnit și cu reprezentanții a câteva instituții relevante pentru un jurnalist de investigație. Cu Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, studenții au discutat despre activitatea și rolul acestei entități și au aflat ce au în comun jurnaliștii și procurorii. De la Dorin Purice, viceministru al Afacerilor Interne, tinerii au aflat detalii despre reforma poliției și au vorbit despre importanța colaborării între reprezentanții presei și structurile de forță, iar împreună cu Sergiu Gurduza, membru al Comisiei Electorale Centrale, discipolii au analizat pagina web a instituției și au aflat cum și unde pot găsi informația necesară.

La finalul cursului, după ce lucrările studenților au fost prezentate și analizate în grup, instructoarea Alina Radu a oferit premii pentru cinci cele mai bune articole - câte o carte sau o agendă. Clasamentul a fost realizat chiar de studenți, la baza deciziei stând criterii precum: argumentarea ipotezei investigației, numărul de surse și relevanța lor, acuratețea textului și corectitudinea reporterului, ilustrarea subiectului și forma de prezentare. Discipolii ȘSAJ spun că acest curs a fost o mare provocare pentru ei, dar și că i-a ajutat să înțeleagă mult mai bine cum și cât de mult se lucrează la o investigație jurnalistică. Cristina Cornescu a apreciat experiența instructoarei Alina Radu, iar Maria Șveț a recunoscut că este unul dintre genurile jurnalistice care necesită multă implicare și responsabilitate: „Trebuie să ai un spirit de observație bine dezvoltat, dar și abilități de analiză”.

Luni, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism începe Jurnalismul de mediu.