”Cînd am venit la ŞSAJ eram un fel de tabula rasa în ale jurnalismului şi pot spune că sunt un produs sută la sută al Şcolii de Jurnalism”
A fost admis în 2007 la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism şi a continuat cu munca la greu în calitate de reporter la Pro TV Chişinău. Televiziunea şi jurnalismul online e ceea ce îi place să facă. Pe moment a luat o pauză... de la reporterie şi face muncă de coordonator şi producător. Susţine că viitorul este ceva care nu poate fi prevăzut şi nu exclude faptul că va reveni în gaşca reporterilor. E îndrăgostit de fotbal, l-a practicat ceva timp, dar a rămas doar la nivel de hobby. E vorba de Cristian Jardan, coordonator conţinut online Mediaproduction.
Am o legătură mai familială cu jurnalismul, dar nu m-am gîndit că acesta va fi şi viitorul meu. Deşi mama mea este jurnalistă şi părinţii mei au insistat să fac asta, am aflat de Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism (ŞSAJ) întîmplător, dintr-un anunţ de ziar. La acel moment, îmi doream o schimbare, iar primul gînd a fost “da, eu asta vreau să fac”. Chiar după interviul de admitere mi-am dat seama că Şcoala îmi va schimba viaţa, ceea ce s-a şi întîmplat. Cînd am venit la ŞSAJ eram un fel de tabula rasa în ale jurnalismului şi pot spune că sunt un produs sută la sută al Şcolii de Jurnalism.
La Şcoala am învăţat jurnalismul de la zero, avînd o facultate de sociologie în spate. Cred că toate cursurile au fost importante, însă cel mai mult m-a impresionat cursul de etică mass media cu Brăduţ Ulmanu. La acea vreme, a fost un moment de revoluţie în capul nostru. Anume pe parcursul acestui curs am început a înţelege ce înseamnă jurnalismul adevărat. Dacă pînă atunci credeam că e suficient să scrii ceva, indiferent cum ai scrie şi asta e, Brăduţ ne-a făcut să înţelegem că nu e chiar aşa. Atunci am realizat că jurnalismul e altfel decît mi l-am imaginat – înseamnă echidistanţă, corectitudine, respect şi multe altele. De asemenea un impact mare au avut şi cursurile de jurnalism radio şi TV, cînd am avut posibilitatea să intrăm, de altfel, pentru prima data în Parlament şi Guvern, să intervievăm politicieni şi alţi oameni importanţi. Chiar şi acum le spun tuturor că dacă vrei să faci jurnalism adevărat nu trebuie să mergi neapărat la o facultate de jurnalism, dar la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism. Au fost cele mai intense, utile şi frumoase studii pe care le-am făcut vreodată.
Dacă Şcoala de Jurnalism a fost prima mea alma mater în jurnalism, atunci Pro TV-ul a fost a doua şcoală. Stagiul practic l-am desfăşurat la acest post tv şi imediat după aceasta am fost angajat la ei. Au urmat trei ani de reporterie. A fost greu, însă am învăţat foarte multe. Apoi s-a creat departamentul online al televiziunii şi mi s-a propus să îl coordonez. De altfel, încă din timpul cursurilor la Şcoală eram îndrăgostit de online. În anii 2007-2008 internetul era ceva de perspectivă şi mereu mi-a plăcut să mă informez din sursele online. Sunt momente cînd mă apucă nostalgia după reporterie. Însă, sincer vorbind, nu ştiu sigur dacă m-aş decide la un asemenea pas în viitorul apropiat. Poate aceasta se datorează faptului că piaţa media din ţară s-a schimbat, iar eu am un statut social şi familial nou.
Pentru a deveni un profesionist bun în acest domeniu, trebuie să fii corect în primul rînd cu tine însuţi, apoi cu cititorul, ascultătorul, spectatorul. Trebuie să conştientizezi faptul că nu va fi uşor în munca de jurnalist. E nevoie de multă muncă şi răbdare. Meseria de jurnalist se învaţă incontinuu, nu e ceva care ai învăţat-o odată şi pentru totdeauna, pentru că în jurnalism niciodată nu o să vină a doua zi consacrarea. În privinţa calităţilor de care trebuie să dispună un jurnalist bun, atunci acestea ar fi: curiozitatea, echidistanţa, corectitudinea, perseverenţa şi seriozitatea. Fără toate astea nu vei ajunge nicăieri.
Dintre mijloacele de informare, prefer online-ul şi televiziunea. Presa scrisă mi se pare destul de dificilă. E un gen clasic al jurnalismului, unde e nevoie de multă meticulozitate, multă răbdare, dar totodată operativitate. E un gen media mai complicat, pentru că ai produsul final în mâină şi oricînd poţi reveni la el. TV sau radio ai văzut/auzit produsul, revii la el mîine, poimîine în reluare, dar nu e ca şi în cazul presei scrise. Probabil din această cauză presa scrisă pierde teren în faţa celei electronice în ultimul timp. Pentru ca dacă vrei să menţii atenţia şi interesul cititorului, îţi trebuie întotdeauna ceva nou, subiecte mai diferite. Actualitatea în cazul presei scrise nu se mai vinde. Însă, în aceelaşi timp îmi dau seama că presa scrisă este genul în care se regăseşte jurnalismul adevărat.
Sfatul meu către actualii şi viitorii studenţi de la Şcoală? Un lucru important, pe care l-am înţeles la Şcoală, este că trebuie să îţi respecţi colegii şi instuctorii, pentru că ei te formează. Să furi cît mai mult din Şcoală, nu echipament sau mobilier, dar cunoştinţe, informaţie, deprinderi de la instructori, invitaţii Cluburilor de presă, dar şi de la colegi. Şi, cel mai important – să nu creadă că dacă vin la Şcoală, vor fi neapărat angajaţi la absolvirea acesteia. Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism nu garantează locul de muncă în acest domeniu, dar dacă depui multă muncă pe parcursul cursurilor, atunci aceasta te poate ajuta enorm la expirarea celor zece luni de studii.
Sursa foto: Eugen Luchianiuc; Anatol Chitorog