• Jurnalismul social: punem accentul pe om și scriem despre problemele lui



    Jurnalismul social se regăsește în majoritatea materialelor ziaristice. Niciun ziar sau un buletin de știri nu apar fără un subiect social, fie că este vorba de majorarea prețurilor, de accidente rutiere, de nivelul de trai sau de migrație. În toate aceste materiale personajul principal este omul. De ce este atât de important să scriem despre oameni? Cum relatăm corect despre problemele lor? Dar cum să reflectăm subiectele sensibile? Despre toate acestea discipolii ȘSAJ au aflat în cadrul cursului Jurnalismul social. Împreună cu studenții a lucrat Elena Cioina, manager media la platforma www.e-sanatate.md.

    Cursul a durat șase zile, timp în care studenții au aflat mai multe despre arealul subiectelor cu caracter social. Împreună cu instructoarea, ei au discutat despre responsabilitatea instituțiilor cu profil social, dar și despre rolul jurnalistului în reflectarea problemelor sociale; au vorbit despre impactul materialelor sociale și au înțeles mai bine cum pot fi abordate temele delicate. În cadrul cursului jurnaliștii în devenire au avut de realizat câte un articol cu tematică socială.

    După ce a citit și, în ultima zi de curs, a analizat minuțios articolele împreună cu studenții, instructoarea a venit cu mai multe sfaturi și recomandări pentru viitorii săi colegi de breaslă. „Încercați să căutați în temele banale lucruri originale. Alegeți subiecte complexe, apelați sursele și descifrați datele statistice. Scrieți mereu simplu, pe înțelesul tuturor și fără termeni ambiguu”, a spus Elena.

    Pentru al treilea an consecutiv, în cadrul cursului, studenții ȘSAJ au beneficiat de un modul specializat - Jurnalism pe Populație și Dezvoltare, organizat în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație din Moldova (UNFPA). Pe durata unei zile, viitorii jurnaliști s-au întâlnit cu mai mulți experți în domeniu.

    Cu Valentina Bodrug-Lungu, președinta „Gender-Centru”, studenții au vorbit despre percepțiile și stereotipurile în egalitatea de gen. Împreună cu ea, tinerii au analizat realitățile și perspectivele egalității de gen și au punctat valorile pe care trebuie să le promoveze jurnaliștii. Cu cel de-al doilea invitat - Eduard Mihalaș, analist de Programe de Populație și Dezvoltare din cadrul UNFPA Moldova - discuția s-a focusat pe îmbătrânirea activă, dar și pe fenomenul migrației care, în opinia expertului, are un impact pozitiv asupra țării noastre. Acesta le-a oferit tinerilor și câteva idei de subiecte ce ar putea fi abordate în viitoarele articole jurnalistice. „Câți suntem în Republica Moldova? Vom dispărea ca națiune? Cine ne va plăti pensiile și ce e de făcut?” - totul poate deveni subiect jurnalistic.

    Ultima invitată a modului - Ludmila Sârbu, analistă de Programe Tineret la UNFPA - le-a explicat studenților de ce este necesară educația pentru sănătate a tinerilor și a adolescenților; care sunt problemele-cheie, dar și miturile ce roiesc în jurul acestui subiect; de ce un program corect și calitativ de educație sexuală are un impact pozitiv asupra sănătății și a bunăstării tinerilor dintr-o societate.

    În paralel, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism continuă cursul Multimedia Newsroom.

  • Jurnalismul comunitar: identitatea unei localități prin pagini de ziar



    Ultimul curs din orar i-a transportat pe studenții ȘSAJ tocmai în satul Selemet din raionul Cimișlia. Scopul vizitei a fost documentarea și, în final, realizarea unui ziar despre și pentru sătenii acestei localități. Cei care i-au ajutat pe tinerii jurnaliști să descopere spiritul Selemetului au fost instructorii Petru Macovei și Angela Ivanesi. În acest an, alături și împreună cu discipolii noștri au lucrat mai mulți tineri, studenți la o școală de jurnalism din Germania.

    Pentru realizarea ziarului - de la concept și până la tipar -, discipolii ȘSAJ au avut la dispoziție doar șase zile. Prima zi a fost una introductivă. Studenții au discutat cu Pentru Macovei despre specificul jurnalismului comunitar, au aflat prin ce se deosebește acesta de celelalte genuri mass-media, au vorbit despre particularitățile unei localități și au ales, prin vot, echipa redacțională. Pe post de redactor-şef a fost numit Andrei Cebotari. Funcția de editoră i-a revenit Georgetei Fânaru, iar Elena Rotari a fost desemnată ca machetatoare, ea fiind responsabilă de aranjarea cât mai originală a materialelor în pagină. Ceilalți studenţi au jucat rolul unor reporteri şi au avut de realizat câte două materiale.

    A urmat una dintre cele mai complicate, dar și mai interesante și memorabile etape ale cursului - deplasarea în localitate. Acolo, tinerii jurnaliști au avut la dispoziție câteva ore, timp în care au discutat cu primara din localitate, au vizitat muzeul, grădinița și școala - totul, căutând subiecte interesante. Au urmat două zile de muncă de redacţie în care, sub supravegherea atentă a instructorilor, studenţii au scris, editat şi machetat articolele. Într-un final, ziarul „Tezaurul” a fost trimis la tipografie. În cele opt pagini sunt oglindite șaisprezece istorii de viață ale oamenilor simpli, păstrători de istorii și cu povești inedite din Selemet.

    După ce și-au văzut rezultatul muncii proaspăt scos de sub tipar, studenții ȘSAJ au analizat, împreună cu instructorul, greșelile făcute, dar și reușitele lor. Petru Macovei i-a felicitat pentru străduința pe care au depus-o și a subliniat cât de importantă este munca de echipă. „Mergeți mai mult prin sate, scrieți mai mult despre oameni și nu uitați de responsabilitatea socială pe care o aveți”, a spus el. Apoi, tradițional, au revenit cu toții la Selemet, pentru a le împărţi sătenilor ziarul scris în exclusivitate despre şi pentru ei. Iar aceștia s-au arătat fericiți și mândri de faptul că anume istoriile lor se regăsesc în singurul ziar al localității.

  • Jurnalismul digital: învățăm să fim în pas cu inovația



    Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaționale și apariția diverselor instrumente online i-a făcut pe jurnaliști să se adapteze la noile schimbări. Cei care nu vor să piardă trenul învață din mers să fie mai eficienți, mai rapizi și să utilizeze în materialele lor nu doar text, dar și foto, video, hyperlink-uri etc. Toate, pentru un conținut original. Cum să scriem contracronometru și cum să îmbinăm, în același timp, textul clasic și inovația? Despre asta studenții ȘSAJ au discutat în cadrul cursului Jurnalismul digital. Cel care i-a inițiat în lumea tehnologiilor media a fost Dumitru Ciorici, cofondator AGORA.

    Ca și alte cursuri care se țin la ȘSAJ, cel de Jurnalism digital a fost divizat în două părți. În prima, preponderent teoretică, studenții au aflat cum se lansează și se autofinanțează un portal de știri, cum se calculează audiența unui site și de ce criterii depinde creșterea sau scăderea traficului online. Ei au mai discutat despre promovarea eficientă a conținutului pe online și au participat la un master-class în cadrul căruia, împreună cu instructorul, au testat cum funcționează o dronă.

    Jurnaliștii în devenire au învățat ce sunt motoarele de căutare și au aflat de ce este important să ne adaptăm versiunilor mobile. Potrivit instructorului, astăzi, având la îndemână doar un telefon mobil putem transmite în direct imagini de la un accident sau din mijlocul mulțimii care protestează, putem filma un video din timpul sau imediat după un cutremur, inundații sau alte calamități naturale. „Un reporter specializat pe online trebuie să știe cum să completeze armonios textul cu sunet, video, fotografii și grafică. În caz contrar, va dispărea”, a adăugat el.

    Pentru a transpune în practică toate cele învățate și pentru ca să vadă „pe viu” o redacție online de știri, Dumitru Ciorici i-a invitat pe studenți să lucreze cot la cot cu reporterii AGORA. Tinerii au participat la ședințele redacționale unde, împreună cu redactora-șefă, discutau și analizau subiectele care urmau să fie realizate. Câteva dintre articole au fost publicate pe site-ul www.agora.md.

    De exemplu, studenta Diana Petrușan a fost interesată să afle ce cred cetățenii despre punerea în circulație a monedelor noi de unu, doi, cinci și zece lei. Colega ei, Alexandra Bodarev, a scris despre gropile și denivelările care s-au format pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt la nici un an de la reparația acestuia. Elmira Orozova a realizat un material despre „zebrele invizibile” din capitală, iar Andrei Cebotari a scris despre Legea celor 2%, direcționate ONG-urilor.

    La finalul cursului, Dumitru Ciorici a analizat împreună cu studenții cele mai frecvente greșeli pe care le fac jurnaliștii, le-a explicat cum se realizează cel mai bun video pentru web, cum se scrie scurt și clar o știre bună și cum se captează cele mai originale fotografii. Între timp, studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism participă la ultimul lor curs din acest an - Jurnalismul comunitar.

  • Jurnalism de mediu: informăm, învățăm și responsabilizăm cititorii



    Trăim în epoca tehnologiilor și a inovațiilor, iar schimbările ce se produc vertiginos în jurul nostru influențează fie direct, fie indirect viața și sănătatea fiecăruia dintre noi. De ce este important mediul în care trăim? Care este rolul jurnalistului în reflectarea problemelor de mediu? Unde găsim subiectele? De ce și cum scriem despre lumea care ne înconjoară? La aceste și alte întrebări studenții ȘSAJ au răspuns în cadrul cursului Jurnalism pe teme de mediu.

    Cea care i-a instruit și i-a ghidat pe discipolii Școlii în subiecte de mediu a fost Lilia Curchi, redactoră-coordonatoare la Revista „Natura”, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova și laureată a Galei „Jurnalistul anului 2015” pentru abordarea tematicii ecologice.

    Cursul a început cu o inițiere teoretică în jurnalismul de mediu. Studenții au analizat mai multe articole pe teme de ecologie, au lucrat la identificarea unor eventuale subiecte, au citit legi și regulamente, au studiat site-urile instituțiilor de stat și ale diverselor ONG-uri de profil. Instructoarea, la rândul său, le-a vorbit despre principiile jurnalismului de mediu, despre numeroasele probleme „invizibile” care ne influențează în mod direct sănătatea și, împreună, au notat cele mai relevante subiecte, între care: poluarea aerului, calitatea apei, defrișările ilegale, gestionarea deșeurilor, problema spațiilor verzi și multe altele.

    Pentru a înțelege mai bine tematica ecologică, Lilia Curchi a organizat pentru studenții ȘSAJ câteva întâlniri cu experții din domeniu. Tinerii au participat la un seminar unde s-a discutat despre schimbările climaterice la nivel local și mondial, după care au vizitat Grădina Botanică din capitală. Acolo, ei au aflat mai multe detalii despre diverse specii rare de arbori, arbuști, plante tropicale și cele tehnice, au vizitat o pepinieră și au fotografiat diverse colecții de flori.

    În cele cinci zile de curs, studenții ŞSAJ au realizat trei lucrări practice: o știre, un articol și un infografic. La final, Lilia Curchi le-a recomandat studenților să fie atenți la detalii atunci când scriu despre mediul înconjurător, să se focuseze pe subiectele alese și să abordeze componenta de mediu chiar și în materialele care, la prima vedere, nu prea au tangență cu ecologia. „Jurnalistul nu doar informează, dar și își responsabilizează, prin produsele sale, consumatorul. Fiți onești, corecți cu voi înșivă și foarte curioși”, a mai adăugat instructoarea.

    Următorul curs la care participă studenții ȘSAJ este Jurnalismul social.

  • Studenții celei de-a XII-a promoții și-au luat certificatele de studii



    Zece luni - atât a durat drumul pe care l-au parcurs, de la zero, cei zece tineri și tinere care, în anul 2017, au venit la Școala de Studii Avansate în Jurnalism pentru a completa noua generație de jurnaliști din Moldova. Pe 6 iulie 2018, în cadrul unei ceremonii festive, aceștia și-au văzut visul împlinit și au primit din partea echipei ȘSAJ multașteptatele și binemeritatele Certificate de studii.

    Evenimentul a debutat cu un cuvânt de salut din partea directoarei școlii, Sorina Ștefârță. Ea i-a felicitat pe proaspeții absolvenți pentru perseverența, curiozitatea și curajul de care au dat dovadă pe durata studiilor și i-a îndemnat să rămână în profesie indiferent de greutăți și obstacole, pentru ca împreună cu colegii lor de breaslă să contribuie la îmbunătățirea presei din Republica Moldova.

    La ceremonie au participat și cei care le-au fost alături, i-au ghidat și i-au învățat profesia - instructorii ȘSAJ. Aceștia i-au încurajat pe elevi să-și construiască o carieră în jurnalism aici, acasă, respectând cu strictețe deontologia profesională. „Chiar dacă tentații sunt multe, nu vă lăsați manipulați. Mergeți în redacții serioase, acolo unde veți putea practica un jurnalism corect și profesionist”, le-a spus proaspeților absolvenți Liliana Barbăroșie, jurnalistă la „Radio Europa Liberă”. Ideea a fost susținută și de către Vasile Botnaru, directorul „Europa Liberă”. Alina Radu, directoarea publicației „Ziarul de Gardă”, a adăugat că presa de la noi are nevoie de oameni corecți și și-a încurajat foștii studenți să practice un jurnalism profesionist și să realizeze cât mai multe investigații „Să nu vă fie frică de nimeni și de nimic”, a spus instructoarea ȘSAJ. La eveniment au mai participat instructorii Nadine Gogu, Ina Grejdeanu, Cristina Mogâldea, Corina Cepoi, Tatiana Puiu, Olesea Solpan-Fortuna și Mihaela Gherasim.

    Ceremonia de absolvire a culminat cu înmânarea certificatelor de studii. Din cei zece studenți, trei - Andrei Cebotari, Georgeta Fînaru și Elmira Roșca - au absolvit școala cu Merite, iar alți trei colegi de-ai lor - Diana Petrușan, Ion Ciobanu și Alexandra Bodarev - cu Merite Deosebite. După ce au primit certificatele, absolvenții au adresat mulțumiri echipei ȘSAJ și tuturor instructorilor pentru răbdare, încurajare și profesionalism.

    Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism (ŞSAJ) este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent, iniţiat în cooperare cu Şcoala de Jurnalism din Missouri (SUA) şi Centrul de Formare Profesională a Jurnaliştilor din Paris (Franţa). Şcoala este concepută în baza unor programe postuniversitare avansate de pregătire a jurnaliştilor şi a fost creată în conformitate cu cele mai înalte standarde internaţionale în jurnalism practicate în Europa şi Statele Unite ale Americii. În acest an, ȘSAJ a beneficiat de susținerea financiară a National Endowment for Democracy (NED/SUA) și a Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA).

  • Pentru a treia oară, discipolii ȘSAJ au vizitat mai multe instituții media din București



    Una dintre tradițiile frumoase, lansată în ultimii ani la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, este vizita de studiu la București. Nici studenții din actuala promoție nu au făcut excepție, ei ajungând în cele mai importante redacții din România în zilele de 22-24 aprilie. Vizita a durat trei zile, timp în care jurnaliștii în devenire, dar și câțiva dintre foștii absolvenți, au văzut pe viu cum funcționează diverse instituții media de peste Prut. Tinerii s-au întâlnit cu mai mulți jurnaliști și i-au „descusut” pe aceștia despre secretele profesionale.

    Chiar în prima seară, studenții ȘSAJ s-au întâlnit cu jurnalistele Ana-Maria Luca („Balcan Insight”) și Ana Poenariu (RISE România). Discuțiile s-au axat, preponderent, pe jurnalismul de război și pe modalitatea de abordare a conflictelor armate în presă. „În acest domeniu nu este vorba despre curaj, ci mai degrabă despre curiozitatea jurnalistului”, a spus Ana-Maria Luca, cea care acum niște ani a relatat despre situația din Orientul Mijlociu și a trecut prin adevărat momente de groază. Iar Ana Poenariu le-a oferit studenților idei despre cum, atunci când discuți cu autoritățile, să pui întrebările astfel, încât să obții mereu răspunsul necesar.

    Prima zi de lucru a debutat cu vizita la DIGI 24. Studenții ȘSAJ au văzut cum se „trăiește” LIVE la radio DIGI FM, cum lucrează în emisie directă un DJ și au aflat câteva secrete de la prezentatorii emisiunii matinale de divertisment „Dimineața-i blană, cu Ramona și Coțofană”, de la Radio PRO FM. Ulterior, discipolii au vizitat redacțiile și platourile de filmare ale televiziunii, au văzut ce se întâmplă dincolo de camerele de luat vederi și au făcut cunoștință cu prezentatorii unei emisiuni matinale, producătorii, cameramanii, dar și cu angajații din regie.  

    Următorul popas l-am făcut la Radio România. Studenții au vizitat cele mai importante departamente ale postului public: Actualități, Arhiva digitală, Fonoteca Radio și Teatrul Radiofonic. Aici tinerii jurnaliști au aflat cum se înregistrează sunetele și zgomotele radiofonice și ce muncă stă în spatele înregistrării unei secvențe dintr-un spectacol. A urmat o întâlnire cu jurnalista Maria Țoghină, membră a Consiliului de Administrare al Societății Române de Radiodifuziune. Ea a vorbit despre specificul muncii unui jurnalist radio, despre importanța noțiunii de echidistanță și, împreună cu discipolii școlii, au punctat care sunt provocările profesiei și cum se face presă de calitate. „Jurnalismul trebuie făcut cu pasiune. Dacă nu vă pasă de ceea ce se întâmplă în jurul vostru, nu faceți presă. Dacă nu visezi știri, nu poți scrie știri”, a spus Maria Țoghină. Studenții au fost interesați să afle cum rezistă, în epoca digitalizării, radioul clasic în competiția cu presa online. „Încercăm să ne adaptăm noilor tehnologii informaționale. Ceea ce s-a pierdut peste tot în bătălia cu Internetul este calitatea știrilor”, a conchis Maria Țoghină.

    A urmat Agenția Națională de Presă AGERPRES. Aici, Alexandru Giboi, directorul general al instituției, a vorbit cu studenții despre misiunea agenției, scopul presei, tendințele jurnalismului de mâine și „supraviețuirea” pe piața media. Tinerii jurnaliști au aflat că astăzi nu mai este suficient să fii foarte bun doar în scrierea știrilor. Un jurnalist modern care intră în presă sau care deja lucrează trebuie să se adapteze schimbărilor și să accepte provocările. Potrivit lui Alexandru Giboi, un jurnalist căutat și solicitat pe piața muncii este și va fi un jurnalist care știe să scrie, să filmeze, să monteze, să facă fotografii profesioniste și, nu în ultimul rând, să aibă o gândire antreprenorială. „Promovarea unui jurnalist complet reprezintă o încununare a profesiei”, a menționat directorul general al Agenției. Pe finalul întâlnirii, discipolii ȘSAJ au privit și au analizat un fragment din filmul „Marea Unire - România la 100 de ani”, realizat de echipa AGERPRES.

    În ce direcție se mișcă jurnalismul? Ce presă „consumă” astăzi tinerii și cum va arăta profesia de jurnalist mâine? Despre asta discipolii ȘSAJ au discutat, la o cafea, cu Cristina Lupu, directoare de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent din București. Experta a subliniat că presa va supraviețui doar cu ajutorul noilor tehnologii, or, în opinia ei, jurnalistul viitorului nu va putea exista fără abilități minime de programare. „Un jurnalist modern trebuie să stăpânească mai multe forme ale jurnalismului. Nu veți putea practica această profesie fără tehnologii. Folosiți Social Media în favoarea voastră și încercați să vedeți noile tehnologii ca pe aliații voștri, nu ca pe inamici”, s-a arătat convinsă Cristina Lupu.

    Cea de-a doua zi ne-a dus la PRO TV București, unde gazdă ne-a fost reporterul Vitalie Cojocari, care și-a început cariera la PRO TV Chișinău și a fost trainer la ȘSAJ. Acesta ne-a condus în redacția de știri, ne-a arătat studioul unde se filmează emisiunea „La Măruță” și ne-a făcut o mare surpriză - întâlnirea cu bine-cunoscuții prezentatori ai știrilor matinale: Mihai Dedu, Lavinia Petrea și Florin Busuioc. Tinerii jurnaliști au fost interesați să afle la ce oră vedetele PRO TV își încep ziua de lucru, cum reușesc să lupte cu somnul și care le sunt secretele profesionale. Toți trei prezentatori au ținut să menționeze că jurnalismul nu este doar ceea ce se vede la TV, ci este o muncă titanică pe care o faci dincolo de ecranul albastru, or, „de fiecare reporter în parte depinde succesul sau insuccesul unui jurnal de știri”.

    Înainte de a ne lua rămas bun de la PRO TV București, Vitalie Cojocari a ținut să le spună studenților că, cel mai important pentru un jurnalist este să știe cum și unde să găsească știri: „Celelalte abilități necesare unui reporter vor veni cu timpul, m-am convins”. Vitalie i-a încurajat pe studenți să rămână în presă, să nu cedeze înainte de a începe marea bătălie cu profesia și să fie din ce în ce mai buni. 

    A urmat vizita la unul dintre cele mai vechi portaluri de știri din România Ziare.com. Bogdana Boga, redactora-șefă, ne-a povestit despre schimbările și transformările prin care a trecut site-ul în ultimii ani, dar și despre necesitatea și importanța adaptării jurnalismului clasic la noile tehnologii informaționale. Discuțiile s-au axat și pe importanța unei prese de calitate: „Mai bine dăm o știre mai târziu și să nu fim primii, dar să fie o știre corectă și de calitate”. Studenții au mai abordat subiecte precum fenomenul Fake News, au punctat importanța utilizării Social Media și au analizat trendurile jurnalismului modern. „Alegeți întotdeauna surse de încredere”, a conchis la finalul întâlnirii Bogdana Boga.

    A urmat Adevărul Holding, unde ne așteptau Dan Marinescu, redactorul-șef și Monika Krajnik, editoră pentru evenimente externe. Jurnaliștii au discutat cu studenții ȘSAJ despre „bătălia” care se duce între presa scrisă, televiziune și online, căderea lină, dar sigură a presei scrise și au analizat site-ul Adevărul.md, care de peste doi ani este administrat de absolventul promoției 2015-2016, Iurii Botnarenco. Monica a avut doar cuvinte de laudă pentru fostul nostru student, menționând creșterea profesională a acestuia. Studenții au fost interesați să afle cum să-ți păstrezi imaginea, să menții în timp un brand și să creezi un conținut de calitate. La sfârșitul vizitei, Dan Marinescu și Monika Krajnik le-au oferit jurnaliștilor începători câteva sfaturi despre cum NU se face jurnalism. „Niciodată să nu induceți publicul în eroare. Dați cititorului o informație corectă și de calitate. Și, în definitiv, încercați să faceți totul din pasiune”, au adăugat jurnaliștii.

    Ultima destinație bucureșteană a fost Radio Europa FM. Împreună cu gazda noastră - Liliana Nicolae, jurnalistă, dar și instructoarea cursului Jurnalism radio de la ȘSAJ -, studenții au vizitat studiourile, au vorbit cu echipa de reporteri de la radio și s-au oprit la o discuție cu Teodor Tiță, director de Știri Europa FM. Acesta a fost interesat să afle de la discipolii școlii de ce au ales să vină în jurnalism - o meserie care „implică responsabilitate și conștiință”. În opinia lui, nu poți fi ziarist dacă, atunci când te trezești dimineața, nu consumi știri și nu te interesează ceea ce se întâmplă în jurul tău, în orice clipă. Studenții au fost interesați să afle care sunt tendințele și ce se va întâmpla cu radioul de mâine. La sfârșitul vizitei tinerii au notat câteva sfaturi și de la Teodor Tiță. „Citiți mai mult. Fiți în centrul lumii și în mijlocul evenimentelor. Uitați-vă ce fac jurnaliștii din exterior și învățați de la cei mai buni. În jurnalism trebuie să contezi”, le-a spus directorul de Știri Europa FM.

  • ȘSAJ, ediția 13: provocări diverse, șanse de milioane



    Tradiția îmbinată cu inovația - acesta va fi laitmotivul anului academic 2018-2019 la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Alături de el, studenții celei de-a 13-a promoții vor avea șansa de a cunoaște experiențele jurnalistice din țări precum România sau Germania, în cadrul unor proiecte de cooperare inițiate în ultimii ani. Totul, cu condiția să existe perseverență și determinare.

    Perseverența și determinarea sunt necesare și pentru a devenit parte a echipei ȘSAJ - dar nimic nu este imposibil, căci Școala este deschisă tuturor! Condițiile sunt minime: ai absolvit un colegiu sau ești în ultimul an de facultate - la zi sau cu frecvență redusă; ți-ai luat licența în Drept, Economie, Istorie, Politologie, Agronomie, Politehnică sau Teatru... orice - dar îți dorești să devii jurnalist(ă).

    Jurnalistul modern știe... să facă de toate

    De circa 13 ani, Școala de Studii Avansate în Jurnalism este locul unde această profesie poate fi învățată chiar de la zero - în doar zece luni, de la cei mai buni experți locali și internaționali, care te vor ajuta să devii cel mai bun în domeniu.

    Și pentru că suntem în epoca noilor media, care au generat noi realități și noi standarde, studenții celei de-a 13-a promoții vor învăța să îmbine jurnalismul clasic cu noile tehnologii informaționale, pe care să și le facă prieteni și chiar aliați. Căci astăzi nu mai este suficient ca un reporter să fie cel mai bun în scrierea știrilor, a interviurilor sau a reportajelor. Jurnalistul modern știe să facă fotografii, să filmeze, să monteze și, deseori, să-și promoveze produsele în mediul online. Totul, pentru a capta atenția publicului consumator de media.

    Alături și împreună cu viitorii noștri studenți vor lucra cei mai buni jurnaliști și experți media de la noi și de peste hotare. De la ei tinerii vor afla ce sunt new media, cum să scrie o știre care să adune cele mai multe vizualizări, cum pot fi înregistrate sunete și imagini și, cel mai important, cum se fac din ele povești.

    De asemenea, în cadrul cursurilor, viitorii studenți vor: testa diverse aplicații și vor filma adevărate reportaje TV, uneori având la îndemână doar un telefon mobil; afla cum poate fi creat un portal de știri și cum pot fi lansate afaceri în mass-media; avea șansa de a cunoaște cele mai interesante personalități din lumea politică, economică și socială; participa în diverse proiecte media locale și internaționale, inclusiv să efectueze vizite de studiu în România și Germania.

    Câțiva pași pentru a deveni student/ă ȘSAJ

    Pentru a deveni unul din cei 20 de studenți ai celei de-a 13-a promoții este suficient să ai studii superioare sau medii de specialitate, să fii în ultimul an de facultate/colegiu - la zi sau în regim de frecvență redusă. Dar, cel mai important, este să ai multă ambiție, perseverență și curaj - de restul ne ocupăm noi!

    Dosarele trebuie să conțină:

    • CV
    • Formular de admitere (descarcă aici)
    • Scrisoare de motivare
    • Un eseu la temă liberă/articol (nu este obligatoriu să fie publicat)
    • Copia diplomei de studii superioare/medii de specialitate sau un certificat care să confirme că sunteți student(ă) în ultimul an de facultate
    • Copia buletinului de identitate

    Dosarele pot fi depuse online, la vmarin@scoaladejurnalism.md

    Sau direct la sediul școlii: str. Tighina 49/4, et.3, or. Chișinău.

    Mai multe detalii despre procesul de admitere le puteți afla la numerele de telefon: 022.929440; 079.909414 (Veronica Marin)

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism deschide uși și oferă șanse egale tuturor!

Cursuri

Istorii de succes

2013
„Nu este nici pe departe o școală tradițională”
2008
„ȘSAJ a fost o provocare pentru mine, dar și o șansă de a obține o nouă profesie”
2017
„Mă mândresc cu primul meu job și îmi place ceea ce fac”