• ȘSAJ, ediția 13: provocări diverse, șanse de milioane



    Tradiția îmbinată cu inovația - acesta va fi laitmotivul anului academic 2018-2019 la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Alături de el, studenții celei de-a 13-a promoții vor avea șansa de a cunoaște experiențele jurnalistice din țări precum România sau Germania, în cadrul unor proiecte de cooperare inițiate în ultimii ani. Totul, cu condiția să existe perseverență și determinare.

    Perseverența și determinarea sunt necesare și pentru a devenit parte a echipei ȘSAJ - dar nimic nu este imposibil, căci Școala este deschisă tuturor! Condițiile sunt minime: ai absolvit un colegiu sau ești în ultimul an de facultate - la zi sau cu frecvență redusă; ți-ai luat licența în Drept, Economie, Istorie, Politologie, Agronomie, Politehnică sau Teatru... orice - dar îți dorești să devii jurnalist(ă).

    Jurnalistul modern știe... să facă de toate

    De circa 13 ani, Școala de Studii Avansate în Jurnalism este locul unde această profesie poate fi învățată chiar de la zero - în doar zece luni, de la cei mai buni experți locali și internaționali, care te vor ajuta să devii cel mai bun în domeniu.

    Și pentru că suntem în epoca noilor media, care au generat noi realități și noi standarde, studenții celei de-a 13-a promoții vor învăța să îmbine jurnalismul clasic cu noile tehnologii informaționale, pe care să și le facă prieteni și chiar aliați. Căci astăzi nu mai este suficient ca un reporter să fie cel mai bun în scrierea știrilor, a interviurilor sau a reportajelor. Jurnalistul modern știe să facă fotografii, să filmeze, să monteze și, deseori, să-și promoveze produsele în mediul online. Totul, pentru a capta atenția publicului consumator de media.

    Alături și împreună cu viitorii noștri studenți vor lucra cei mai buni jurnaliști și experți media de la noi și de peste hotare. De la ei tinerii vor afla ce sunt new media, cum să scrie o știre care să adune cele mai multe vizualizări, cum pot fi înregistrate sunete și imagini și, cel mai important, cum se fac din ele povești.

    De asemenea, în cadrul cursurilor, viitorii studenți vor: testa diverse aplicații și vor filma adevărate reportaje TV, uneori având la îndemână doar un telefon mobil; afla cum poate fi creat un portal de știri și cum pot fi lansate afaceri în mass-media; avea șansa de a cunoaște cele mai interesante personalități din lumea politică, economică și socială; participa în diverse proiecte media locale și internaționale, inclusiv să efectueze vizite de studiu în România și Germania.

    Câțiva pași pentru a deveni student/ă ȘSAJ

    Pentru a deveni unul din cei 20 de studenți ai celei de-a 13-a promoții este suficient să ai studii superioare sau medii de specialitate, să fii în ultimul an de facultate/colegiu - la zi sau în regim de frecvență redusă. Dar, cel mai important, este să ai multă ambiție, perseverență și curaj - de restul ne ocupăm noi!

    Dosarele trebuie să conțină:

    • CV
    • Formular de admitere (descarcă aici)
    • Scrisoare de motivare
    • Un eseu la temă liberă/articol (nu este obligatoriu să fie publicat)
    • Copia diplomei de studii superioare/medii de specialitate sau un certificat care să confirme că sunteți student(ă) în ultimul an de facultate
    • Copia buletinului de identitate

    Dosarele pot fi depuse online, la vmarin@scoaladejurnalism.md

    Sau direct la sediul școlii: str. Tighina 49/4, et.3, or. Chișinău.

    Mai multe detalii despre procesul de admitere le puteți afla la numerele de telefon: 022.929440; 079.909414 (Veronica Marin)

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism deschide uși și oferă șanse egale tuturor!

  • CJI solicită ofertă financiară pentru achiziționarea de echipament pentru Școala de Studii Avansate în Jurnalism



    Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) anunță concurs de oferte pentru achiziționarea de echipament pentru reînnoirea bazei tehnice a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ), proiect al CJI. Oferta va fi prezentată în corespundere cu cerințele de mai jos, prin e-mail, cu mențiunea Echipament CJI. Criteriul de selecție va fi cea mai avantajoasă ofertă tehnică, dar și economică. De asemenea, se va ține cont de reputația companiei și de vechimea ei pe piață.

    Cerințe și caracteristici tehnice:

    PCuri

     

    LGA 1151 v2 INTEL Core i5-8600K

    18

    CPU COOLER DEEPCOOL "GAMMAXX 300" ori alternativă identică după proprietățile acesteia

    18

    MB S1151 ASRock H310M-HDV ori alternativă identică după proprietățile acesteia

    18

    RAM 16GB DDR4-2400MHz PC19200

    18

    HDD 3,5" 1 Tb SATA 64Mb 7200 rpm

    18

    SSD 2.5" 240GB Kingston A400 ori alternativă identică după proprietățile acesteia

    18

    ASUS STRIX-GTX1050TI-4G-GAMING NVIDIA GeForce GTX 1050Ti,4GB DDR5 ori alternativă identică după proprietățile acesteia

    16

    HPC B-09 ATX Case

    20

    PSU XILENCE XP600R7, 600W ori alternativă identică după proprietățile acesteia

    16

    Headset Genius HS-520, Mic, 2 x mini-jack 3.5mm ori alternativă identică după proprietățile acesteia

    17

    HP Desktop C2500, wired keyboard and mouse combo, Black ori alternativă identică după proprietățile acesteia

    18

    23.6" AOC LED e2476vwm6 Black/Silver

    20

    APC Back-UPS 1100VA

    2

    500GB Portable SSD USB3/3.1

    1

    8GB DDR3-1600 PC12800

    2

    SDHC 16GB KINGSTON SDA10/16GB Class10, UHS-I, Ultimate, 600X

    5

    Panasonic Eneloop KKJ16MCC40E

    1

    Sony ICD-UX560B ori alternativă identică după proprietățile acesteia

    4

    Rețelistică

     

    Mikrotik RouterBOARD CRS125-24G-1S-RM

    1

    Cable UTP Cat.6, 23awg, CTN 4X2X1/0.57 , APC -- 130 m

    500

    RJ45 Modular Plug, Cat.6, LY-US010-30U, Long Type

    30

    RBcAPGi-5acD2nD

    2

    RB960PGS

    1

    Foto/Video

     

    filtru obiectiv 67mm

    5

    VANGUARD BIIN 17 ori alternativă identică după proprietățile acesteia ca sa încapă Canon 700D KIT 18-135 IS STM(c)

    10

    Canon 700D KIT 18-135 IS STM(c)

    5

    SLIK Pro 330 DX

    7

    Oferta trebuie să conțină următoarele componente:
     
    Propunerea tehnică:

     

    Denumirea și CV-ul companiei ofertante
    Descrierea echipamentelor (în corespundere cu cerințele ofertei)
    Descrierea condițiilor de garanție - companie/service centru cu personal calificat, echipament de diagnostic asigurat cu piese de schimb, subansamble si furnituri; ce prestează servicii de deservire, reparație în perioada de garanție și post-garanție
    Termene/condiții de livrare/instalare - maximum 15 de zile calendaristice; livrare la sediul beneficiarului, însoțită de: factură fiscală, act de primire-predare, certificat de garanție pentru fiecare echipament cu indicația componentelor și a numerelor de serie
    Asamblarea, instalarea și configurarea echipamentului 

    Propunerea financiară:

    Detalii financiare detaliate pentru componentele principale ale produselor ofertate
    Modalitatea de achitare - se va indica cost per unitate și cost total, MDL, inclusiv TVA. 
    Data limită de prezentare a ofertelor: 20 iulie 2018. Ofertele vor fi expediate la adresa de e-mail sorina.stefarta@scoaladejurnalism.md și ion.profor@dirigio.it. Pentru informații suplimentare contactați: Ion Profor, coordonator resurse tehnice.
     
    Compania câștigătoare va fi anunțată pe pagina de Facebook a ȘSAJ pe data 23 iulie 2018.
     
    Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) este o organizație nonguvernamentală, necomercială, apolitică, ce acordă asistență jurnaliștilor și instituțiilor media din Republica Moldova. Misiunea CJI este de a facilita dezvoltarea unei societăți informaționale prin consolidarea unei prese libere și viabile, inclusiv new media, prin intermediul proiectelor ce oferă educație în domeniul jurnalismului și relații cu publicul, campanii de media advocacy, cercetare, media literacy și produse jurnalistice nonprofit. Detalii despre activitatea CJI găsiți pe pagina www.media-azi.md, precum și pe pagina CJI pe Facebook. Detalii despre Școala de Studii Avansate în Jurnalism găsiți pe www.scoaladejurnalism.md și pe pagina de Facebook a acesteia.

  • Jurnalismul digital: învățăm să fim în pas cu inovația



    Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaționale și apariția diverselor instrumente online i-a făcut pe jurnaliști să se adapteze la noile schimbări. Cei care nu vor să piardă trenul învață din mers să fie mai eficienți, mai rapizi și să utilizeze în materialele lor nu doar text, dar și foto, video, hyperlink-uri etc. Toate, pentru un conținut original. Cum să scriem contracronometru și cum să îmbinăm, în același timp, textul clasic și inovația? Despre asta studenții ȘSAJ au discutat în cadrul cursului Jurnalismul digital. Cel care i-a inițiat în lumea tehnologiilor media a fost Dumitru Ciorici, cofondator AGORA.

    Ca și alte cursuri care se țin la ȘSAJ, cel de Jurnalism digital a fost divizat în două părți. În prima, preponderent teoretică, studenții au aflat cum se lansează și se autofinanțează un portal de știri, cum se calculează audiența unui site și de ce criterii depinde creșterea sau scăderea traficului online. Ei au mai discutat despre promovarea eficientă a conținutului pe online și au participat la un master-class în cadrul căruia, împreună cu instructorul, au testat cum funcționează o dronă.

    Jurnaliștii în devenire au învățat ce sunt motoarele de căutare și au aflat de ce este important să ne adaptăm versiunilor mobile. Potrivit instructorului, astăzi, având la îndemână doar un telefon mobil putem transmite în direct imagini de la un accident sau din mijlocul mulțimii care protestează, putem filma un video din timpul sau imediat după un cutremur, inundații sau alte calamități naturale. „Un reporter specializat pe online trebuie să știe cum să completeze armonios textul cu sunet, video, fotografii și grafică. În caz contrar, va dispărea”, a adăugat el.

    Pentru a transpune în practică toate cele învățate și pentru ca să vadă „pe viu” o redacție online de știri, Dumitru Ciorici i-a invitat pe studenți să lucreze cot la cot cu reporterii AGORA. Tinerii au participat la ședințele redacționale unde, împreună cu redactora-șefă, discutau și analizau subiectele care urmau să fie realizate. Câteva dintre articole au fost publicate pe site-ul www.agora.md.

    De exemplu, studenta Diana Petrușan a fost interesată să afle ce cred cetățenii despre punerea în circulație a monedelor noi de unu, doi, cinci și zece lei. Colega ei, Alexandra Bodarev, a scris despre gropile și denivelările care s-au format pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt la nici un an de la reparația acestuia. Elmira Orozova a realizat un material despre „zebrele invizibile” din capitală, iar Andrei Cebotari a scris despre Legea celor 2%, direcționate ONG-urilor.

    La finalul cursului, Dumitru Ciorici a analizat împreună cu studenții cele mai frecvente greșeli pe care le fac jurnaliștii, le-a explicat cum se realizează cel mai bun video pentru web, cum se scrie scurt și clar o știre bună și cum se captează cele mai originale fotografii. Între timp, studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism participă la ultimul lor curs din acest an - Jurnalismul comunitar.

  • Jurnalism de mediu: informăm, învățăm și responsabilizăm cititorii



    Trăim în epoca tehnologiilor și a inovațiilor, iar schimbările ce se produc vertiginos în jurul nostru influențează fie direct, fie indirect viața și sănătatea fiecăruia dintre noi. De ce este important mediul în care trăim? Care este rolul jurnalistului în reflectarea problemelor de mediu? Unde găsim subiectele? De ce și cum scriem despre lumea care ne înconjoară? La aceste și alte întrebări studenții ȘSAJ au răspuns în cadrul cursului Jurnalism pe teme de mediu.

    Cea care i-a instruit și i-a ghidat pe discipolii Școlii în subiecte de mediu a fost Lilia Curchi, redactoră-coordonatoare la Revista „Natura”, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova și laureată a Galei „Jurnalistul anului 2015” pentru abordarea tematicii ecologice.

    Cursul a început cu o inițiere teoretică în jurnalismul de mediu. Studenții au analizat mai multe articole pe teme de ecologie, au lucrat la identificarea unor eventuale subiecte, au citit legi și regulamente, au studiat site-urile instituțiilor de stat și ale diverselor ONG-uri de profil. Instructoarea, la rândul său, le-a vorbit despre principiile jurnalismului de mediu, despre numeroasele probleme „invizibile” care ne influențează în mod direct sănătatea și, împreună, au notat cele mai relevante subiecte, între care: poluarea aerului, calitatea apei, defrișările ilegale, gestionarea deșeurilor, problema spațiilor verzi și multe altele.

    Pentru a înțelege mai bine tematica ecologică, Lilia Curchi a organizat pentru studenții ȘSAJ câteva întâlniri cu experții din domeniu. Tinerii au participat la un seminar unde s-a discutat despre schimbările climaterice la nivel local și mondial, după care au vizitat Grădina Botanică din capitală. Acolo, ei au aflat mai multe detalii despre diverse specii rare de arbori, arbuști, plante tropicale și cele tehnice, au vizitat o pepinieră și au fotografiat diverse colecții de flori.

    În cele cinci zile de curs, studenții ŞSAJ au realizat trei lucrări practice: o știre, un articol și un infografic. La final, Lilia Curchi le-a recomandat studenților să fie atenți la detalii atunci când scriu despre mediul înconjurător, să se focuseze pe subiectele alese și să abordeze componenta de mediu chiar și în materialele care, la prima vedere, nu prea au tangență cu ecologia. „Jurnalistul nu doar informează, dar și își responsabilizează, prin produsele sale, consumatorul. Fiți onești, corecți cu voi înșivă și foarte curioși”, a mai adăugat instructoarea.

    Următorul curs la care participă studenții ȘSAJ este Jurnalismul social.

  • Pentru a treia oară, discipolii ȘSAJ au vizitat mai multe instituții media din București



    Una dintre tradițiile frumoase, lansată în ultimii ani la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, este vizita de studiu la București. Nici studenții din actuala promoție nu au făcut excepție, ei ajungând în cele mai importante redacții din România în zilele de 22-24 aprilie. Vizita a durat trei zile, timp în care jurnaliștii în devenire, dar și câțiva dintre foștii absolvenți, au văzut pe viu cum funcționează diverse instituții media de peste Prut. Tinerii s-au întâlnit cu mai mulți jurnaliști și i-au „descusut” pe aceștia despre secretele profesionale.

    Chiar în prima seară, studenții ȘSAJ s-au întâlnit cu jurnalistele Ana-Maria Luca („Balcan Insight”) și Ana Poenariu (RISE România). Discuțiile s-au axat, preponderent, pe jurnalismul de război și pe modalitatea de abordare a conflictelor armate în presă. „În acest domeniu nu este vorba despre curaj, ci mai degrabă despre curiozitatea jurnalistului”, a spus Ana-Maria Luca, cea care acum niște ani a relatat despre situația din Orientul Mijlociu și a trecut prin adevărat momente de groază. Iar Ana Poenariu le-a oferit studenților idei despre cum, atunci când discuți cu autoritățile, să pui întrebările astfel, încât să obții mereu răspunsul necesar.

    Prima zi de lucru a debutat cu vizita la DIGI 24. Studenții ȘSAJ au văzut cum se „trăiește” LIVE la radio DIGI FM, cum lucrează în emisie directă un DJ și au aflat câteva secrete de la prezentatorii emisiunii matinale de divertisment „Dimineața-i blană, cu Ramona și Coțofană”, de la Radio PRO FM. Ulterior, discipolii au vizitat redacțiile și platourile de filmare ale televiziunii, au văzut ce se întâmplă dincolo de camerele de luat vederi și au făcut cunoștință cu prezentatorii unei emisiuni matinale, producătorii, cameramanii, dar și cu angajații din regie.  

    Următorul popas l-am făcut la Radio România. Studenții au vizitat cele mai importante departamente ale postului public: Actualități, Arhiva digitală, Fonoteca Radio și Teatrul Radiofonic. Aici tinerii jurnaliști au aflat cum se înregistrează sunetele și zgomotele radiofonice și ce muncă stă în spatele înregistrării unei secvențe dintr-un spectacol. A urmat o întâlnire cu jurnalista Maria Țoghină, membră a Consiliului de Administrare al Societății Române de Radiodifuziune. Ea a vorbit despre specificul muncii unui jurnalist radio, despre importanța noțiunii de echidistanță și, împreună cu discipolii școlii, au punctat care sunt provocările profesiei și cum se face presă de calitate. „Jurnalismul trebuie făcut cu pasiune. Dacă nu vă pasă de ceea ce se întâmplă în jurul vostru, nu faceți presă. Dacă nu visezi știri, nu poți scrie știri”, a spus Maria Țoghină. Studenții au fost interesați să afle cum rezistă, în epoca digitalizării, radioul clasic în competiția cu presa online. „Încercăm să ne adaptăm noilor tehnologii informaționale. Ceea ce s-a pierdut peste tot în bătălia cu Internetul este calitatea știrilor”, a conchis Maria Țoghină.

    A urmat Agenția Națională de Presă AGERPRES. Aici, Alexandru Giboi, directorul general al instituției, a vorbit cu studenții despre misiunea agenției, scopul presei, tendințele jurnalismului de mâine și „supraviețuirea” pe piața media. Tinerii jurnaliști au aflat că astăzi nu mai este suficient să fii foarte bun doar în scrierea știrilor. Un jurnalist modern care intră în presă sau care deja lucrează trebuie să se adapteze schimbărilor și să accepte provocările. Potrivit lui Alexandru Giboi, un jurnalist căutat și solicitat pe piața muncii este și va fi un jurnalist care știe să scrie, să filmeze, să monteze, să facă fotografii profesioniste și, nu în ultimul rând, să aibă o gândire antreprenorială. „Promovarea unui jurnalist complet reprezintă o încununare a profesiei”, a menționat directorul general al Agenției. Pe finalul întâlnirii, discipolii ȘSAJ au privit și au analizat un fragment din filmul „Marea Unire - România la 100 de ani”, realizat de echipa AGERPRES.

    În ce direcție se mișcă jurnalismul? Ce presă „consumă” astăzi tinerii și cum va arăta profesia de jurnalist mâine? Despre asta discipolii ȘSAJ au discutat, la o cafea, cu Cristina Lupu, directoare de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent din București. Experta a subliniat că presa va supraviețui doar cu ajutorul noilor tehnologii, or, în opinia ei, jurnalistul viitorului nu va putea exista fără abilități minime de programare. „Un jurnalist modern trebuie să stăpânească mai multe forme ale jurnalismului. Nu veți putea practica această profesie fără tehnologii. Folosiți Social Media în favoarea voastră și încercați să vedeți noile tehnologii ca pe aliații voștri, nu ca pe inamici”, s-a arătat convinsă Cristina Lupu.

    Cea de-a doua zi ne-a dus la PRO TV București, unde gazdă ne-a fost reporterul Vitalie Cojocari, care și-a început cariera la PRO TV Chișinău și a fost trainer la ȘSAJ. Acesta ne-a condus în redacția de știri, ne-a arătat studioul unde se filmează emisiunea „La Măruță” și ne-a făcut o mare surpriză - întâlnirea cu bine-cunoscuții prezentatori ai știrilor matinale: Mihai Dedu, Lavinia Petrea și Florin Busuioc. Tinerii jurnaliști au fost interesați să afle la ce oră vedetele PRO TV își încep ziua de lucru, cum reușesc să lupte cu somnul și care le sunt secretele profesionale. Toți trei prezentatori au ținut să menționeze că jurnalismul nu este doar ceea ce se vede la TV, ci este o muncă titanică pe care o faci dincolo de ecranul albastru, or, „de fiecare reporter în parte depinde succesul sau insuccesul unui jurnal de știri”.

    Înainte de a ne lua rămas bun de la PRO TV București, Vitalie Cojocari a ținut să le spună studenților că, cel mai important pentru un jurnalist este să știe cum și unde să găsească știri: „Celelalte abilități necesare unui reporter vor veni cu timpul, m-am convins”. Vitalie i-a încurajat pe studenți să rămână în presă, să nu cedeze înainte de a începe marea bătălie cu profesia și să fie din ce în ce mai buni. 

    A urmat vizita la unul dintre cele mai vechi portaluri de știri din România Ziare.com. Bogdana Boga, redactora-șefă, ne-a povestit despre schimbările și transformările prin care a trecut site-ul în ultimii ani, dar și despre necesitatea și importanța adaptării jurnalismului clasic la noile tehnologii informaționale. Discuțiile s-au axat și pe importanța unei prese de calitate: „Mai bine dăm o știre mai târziu și să nu fim primii, dar să fie o știre corectă și de calitate”. Studenții au mai abordat subiecte precum fenomenul Fake News, au punctat importanța utilizării Social Media și au analizat trendurile jurnalismului modern. „Alegeți întotdeauna surse de încredere”, a conchis la finalul întâlnirii Bogdana Boga.

    A urmat Adevărul Holding, unde ne așteptau Dan Marinescu, redactorul-șef și Monika Krajnik, editoră pentru evenimente externe. Jurnaliștii au discutat cu studenții ȘSAJ despre „bătălia” care se duce între presa scrisă, televiziune și online, căderea lină, dar sigură a presei scrise și au analizat site-ul Adevărul.md, care de peste doi ani este administrat de absolventul promoției 2015-2016, Iurii Botnarenco. Monica a avut doar cuvinte de laudă pentru fostul nostru student, menționând creșterea profesională a acestuia. Studenții au fost interesați să afle cum să-ți păstrezi imaginea, să menții în timp un brand și să creezi un conținut de calitate. La sfârșitul vizitei, Dan Marinescu și Monika Krajnik le-au oferit jurnaliștilor începători câteva sfaturi despre cum NU se face jurnalism. „Niciodată să nu induceți publicul în eroare. Dați cititorului o informație corectă și de calitate. Și, în definitiv, încercați să faceți totul din pasiune”, au adăugat jurnaliștii.

    Ultima destinație bucureșteană a fost Radio Europa FM. Împreună cu gazda noastră - Liliana Nicolae, jurnalistă, dar și instructoarea cursului Jurnalism radio de la ȘSAJ -, studenții au vizitat studiourile, au vorbit cu echipa de reporteri de la radio și s-au oprit la o discuție cu Teodor Tiță, director de Știri Europa FM. Acesta a fost interesat să afle de la discipolii școlii de ce au ales să vină în jurnalism - o meserie care „implică responsabilitate și conștiință”. În opinia lui, nu poți fi ziarist dacă, atunci când te trezești dimineața, nu consumi știri și nu te interesează ceea ce se întâmplă în jurul tău, în orice clipă. Studenții au fost interesați să afle care sunt tendințele și ce se va întâmpla cu radioul de mâine. La sfârșitul vizitei tinerii au notat câteva sfaturi și de la Teodor Tiță. „Citiți mai mult. Fiți în centrul lumii și în mijlocul evenimentelor. Uitați-vă ce fac jurnaliștii din exterior și învățați de la cei mai buni. În jurnalism trebuie să contezi”, le-a spus directorul de Știri Europa FM.

  • Vasile Gancev: „Nu este nici pe departe o școală tradițională”



    Istoria eroului nostru de astăzi este pe cât de deosebită, pe atât de asemănătoare cu cea a altor zeci de absolvenți ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Dorința de a se face reporter a început să-l „macine” încă de pe timpul când se pregătea pentru examenele de BAC. Deși, la acel moment, nu știa foarte bine cu ce se „mănâncă” această profesie, spune că îl fascinau enorm jurnaliștii care relatau de la fața locului despre evenimentele importante ale zilei. Și era convins că, într-o bună zi, va ajunge și el să informeze opinia publică. De aceea, a decis să îmbrățișeze această profesie care „îmbină în mod armonios lectura și scrisul”.

    Astfel că, după ce a absolvit liceul în orașul Leova - unul de limba rusă, apropo - a depus dosarul la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la USM. Scopul era să prindă un loc la buget. Dar pentru că, de multe ori, realitățile nu corespund cu visele noastre, și jurnalismul urma să mai aștepte... A fost admis, în schimb, la o altă facultate de la USM, la care la fel depusese dosarul și care, la prima vedere, părea să se afle la polul opus față de profesia mult visată - Biologie și Pedologie, specializarea Silvicultură și Grădini Publice. A acceptat provocarea, chiar dacă știa că greul cel mare abia urmează să vină. Și asta deoarece fusese admis în grupa cu predare în limba română... Știa că va trebui să muncească mult mai mult decât colegii săi. Tocmai de aceea, pentru a se adapta ușor și repede la noile condiții, a început să citească ziare și cărți în limba română.

    A trecut cu brio peste toate obstacolele. Iar într-o bună zi și-a văzut împlinit și visul de a deveni jurnalist. Cum s-a întâmplat aflăm chiar de la Vasile Gancev, absolventul promoției 2012-2013, astăzi reporter la portalul www.media-azi.md.

    O așteptare grea, care a meritat

    „Despre Școală am aflat încă pe timpul când eram student în anul doi la USM. Făcusem cunoștință cu Mariana Țîbuleac, una dintre absolventele celei de-a doua promoții. Mi-a povestit multe detalii despre ȘSAJ și despre specificul de predare. Cred că datorită ei am ajuns să fiu și eu studentul acestei Școli. Ea a fost cea care mi-a scris și o scrisoare de recomandare și îi sunt recunoscător pentru acest lucru.

    Am așteptat, totuși, să-mi închei studiile la facultate. A fost foarte grea așteptarea, dar a meritat. Am adunat dosarul și, cu gânduri optimiste, l-am depus la ȘSAJ. Era primăvara lui 2012, iar eu am devenit unul dintre cei 18 studenți admiși în acel an. Am fost o echipă care a adunat absolvenți din diferite domenii: psihologie, arte și actorie, economie, biologie, jurnalism și comunicare. Și asta e ceea ce deosebește Școala de alte instituții de învățământ. Pentru a deveni student al ȘSAJ nu este obligatoriu să faci o facultate de jurnalism. Sunt bineveniți candidații din diverse domenii - științe socio-umane, tehnice, arte, medicină, economie și multe altele”.

    „A!, iată cum arătați voi de fapt!”

    „La interviul de admitere, pe unii dintre membrii comisiei eu deja îi cunoșteam, pentru că citeam ziarele și presa online, iar pe alții îi vedeam pentru prima dată. Este o senzație foarte ciudată când comunici cu oamenii pe care i-ai văzut doar la televizor sau doar ai citit ceea ce au scris ei. Este un fel de: „A, iată cum arătați voi de fapt!”. Cred că este efectul ecranului TV, care un pic te hipnotizează, uneori...

    Modul în care funcționează Școala de Studii Avansate în Jurnalism se deosebește de tot ce știm noi despre o școală tradițională sau chiar despre o universitate. Îmi amintesc că, în chiar prima zi de curs, am început să scriem știri. Și tot în prima zi am fost trimiși pe teren! Iar dl Vasile Botnaru ne repeta să fim foarte atenți atunci când scriem numele și funcția surselor sau ale protagoniștilor din articolele sau din știrile noastre. „Ei, mare lucru, dacă ai greșit numele, funcția sau o literă”, m-am gândit atunci... Un pic mai târziu însă urma să înțeleg utilitatea acestui sfat.

    La ȘSAJ am învățat să țin corect un aparat de fotografiat, am văzut pe ce buton trebuie să apăs pentru a filma. Am avut noroc de niște instructori profesioniști pe toate segmentele media: TV, Radio, Online, presa scrisă, Design etc. Sunt oameni care fac jurnalism zi de zi și care vin în fața noastră, a studenților, ca să ne învețe să scriem știri, interviuri, investigații; să realizăm cele mai calitative fotografii; să filmăm și să montăm cele mai interesante reportaje TV și chiar să machetăm ziare.  

    Încă un lucru tare neobișnuit pentru mine, cel puțin la acel moment, era să evaluez modalitatea în care a fost predat cursul. Noi, studenții, puneam note instructorilor! Până la ȘSAJ nimeni nu ne-a întrebat vreodată cum ni s-a părut proful. M-am gândit că este o metodă ce ar fi trebuit aplicată și în alte instituții de învățământ”.

    „Eficiența Școlii poate fi măsurată și cu ceea ce fac studenții după absolvirea ei”

    „Toți cei care ajung să învețe la ȘSAJ trec printr-un filtru, ceea ce înseamnă că la studii sunt admiși cei mai buni. Și este tare motivant să știi că ești unul dintre cei mai buni. Se mai spune că Școala contribuie la realizarea visurilor. Așa e, doar că nici un vis nu poate deveni realitate dacă nu depui efort, uneori și foarte mult efort.

    Eficiența școlii poate fi măsurată și cu ceea ce fac studenții după absolvirea ei. Unii dintre colegii mei lucrează în presa scrisă, alții și-au lansat propriile proiecte media, iar câțiva au făcut investigații jurnalistice răsunătoare. Și asta înseamnă foarte multă muncă, dedicație, perseverență și dorința de a schimba lucrurile în țară. 

    Totuși, fiecare tânăr sau tânără care vrea să-și încerce puterile și să studieze la ȘSAJ trebuie să țină cont de faptul că Școala nu e decât o prima treaptă în cariera unui jurnalist. Cel mai greu va fi la locul de muncă, într-o redacție, acolo unde va trebui să demonstrezi zi de zi că ești un jurnalist corect, obiectiv și echidistant. Toate aceste lucruri se învață însă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism”.

  • Jurnalismul social: punem accentul pe om și scriem despre problemele lui



    Jurnalismul social se regăsește în majoritatea materialelor ziaristice. Niciun ziar sau un buletin de știri nu apar fără un subiect social, fie că este vorba de majorarea prețurilor, de accidente rutiere, de nivelul de trai sau de migrație. În toate aceste materiale personajul principal este omul. De ce este atât de important să scriem despre oameni? Cum relatăm corect despre problemele lor? Dar cum să reflectăm subiectele sensibile? Despre toate acestea discipolii ȘSAJ au aflat în cadrul cursului Jurnalismul social. Împreună cu studenții a lucrat Elena Cioina, manager media la platforma www.e-sanatate.md.

    Cursul a durat șase zile, timp în care studenții au aflat mai multe despre arealul subiectelor cu caracter social. Împreună cu instructoarea, ei au discutat despre responsabilitatea instituțiilor cu profil social, dar și despre rolul jurnalistului în reflectarea problemelor sociale; au vorbit despre impactul materialelor sociale și au înțeles mai bine cum pot fi abordate temele delicate. În cadrul cursului jurnaliștii în devenire au avut de realizat câte un articol cu tematică socială.

    După ce a citit și, în ultima zi de curs, a analizat minuțios articolele împreună cu studenții, instructoarea a venit cu mai multe sfaturi și recomandări pentru viitorii săi colegi de breaslă. „Încercați să căutați în temele banale lucruri originale. Alegeți subiecte complexe, apelați sursele și descifrați datele statistice. Scrieți mereu simplu, pe înțelesul tuturor și fără termeni ambiguu”, a spus Elena.

    Pentru al treilea an consecutiv, în cadrul cursului, studenții ȘSAJ au beneficiat de un modul specializat - Jurnalism pe Populație și Dezvoltare, organizat în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație din Moldova (UNFPA). Pe durata unei zile, viitorii jurnaliști s-au întâlnit cu mai mulți experți în domeniu.

    Cu Valentina Bodrug-Lungu, președinta „Gender-Centru”, studenții au vorbit despre percepțiile și stereotipurile în egalitatea de gen. Împreună cu ea, tinerii au analizat realitățile și perspectivele egalității de gen și au punctat valorile pe care trebuie să le promoveze jurnaliștii. Cu cel de-al doilea invitat - Eduard Mihalaș, analist de Programe de Populație și Dezvoltare din cadrul UNFPA Moldova - discuția s-a focusat pe îmbătrânirea activă, dar și pe fenomenul migrației care, în opinia expertului, are un impact pozitiv asupra țării noastre. Acesta le-a oferit tinerilor și câteva idei de subiecte ce ar putea fi abordate în viitoarele articole jurnalistice. „Câți suntem în Republica Moldova? Vom dispărea ca națiune? Cine ne va plăti pensiile și ce e de făcut?” - totul poate deveni subiect jurnalistic.

    Ultima invitată a modului - Ludmila Sârbu, analistă de Programe Tineret la UNFPA - le-a explicat studenților de ce este necesară educația pentru sănătate a tinerilor și a adolescenților; care sunt problemele-cheie, dar și miturile ce roiesc în jurul acestui subiect; de ce un program corect și calitativ de educație sexuală are un impact pozitiv asupra sănătății și a bunăstării tinerilor dintr-o societate.

    În paralel, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism continuă cursul Multimedia Newsroom.

Cursuri

Istorii de succes

2013
„Nu este nici pe departe o școală tradițională”
2008
„ȘSAJ a fost o provocare pentru mine, dar și o șansă de a obține o nouă profesie”
2017
„Mă mândresc cu primul meu job și îmi place ceea ce fac”