• Olga Țîganescu: „Școala a trecut, dar practicile zilnice au rămas: citesc știri în fiecare dimineață și mă documentez din mai multe surse pentru a găsi adevărul”



    Am citit mai multe impresii ale absolvenților despre cum au ajuns întâmplător sau nu la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Eu fac parte din categoria oamenilor care a vrut din anul întâi de facultate să fie studentă aici. De ce? Pentru că auzisem atât de multe lucruri bune și frumoase despre această școală încât îmi părea că dacă ajung și eu acolo voi avea posibilitatea să fiu și eu o parte a ceea ce numeau „Profesionalism, Calitate, Imagine”

    Când am devenit studentă am constatat că pentru a deveni absolventă cu diplomă în regulă trebuie să muncesc, pentru că marca școlii era vizibilă în orice: instructori notorii, posibilități mari, ușurința apelării la surse, care erau închise chiar și pentru unii jurnaliști.  

    Pe parcursul a 10 luni am devenit o familie de jurnaliști, care încerca să identifice probleme și soluții. Am devenit puterea a patra la care puteau apela cunoștințele noastre. Încercam să explicăm lucruri simple, dar care aveau un impact major pentru anumite categorii. Eram o adevărată redacție care zilnic căuta răspunsuri.

    Ce am făcut după absolvire? În primul rând am recomandat tuturor să facă Școala de Studii Avansate în Jurnalism.

    Școala a trecut, dar practicile zilnice au rămas: citesc știri în fiecare dimineață și mă documentez din mai multe surse pentru a găsi adevărul.

    Ce recomand celor ce citesc? Dacă simțiți că jurnalismul este ceea ce vă poate face un om realizat, veniți să studiați cum se face jurnalism adevărat, corect și echidistant.

  • Jurnalismul digital: învățăm să îmbinăm conţinutul original cu viteza maximă



    Epoca digitală ne impune să ne adaptăm permanent la noile tehnologii informaţionale. , iar jurnaliști nu sunt o excepție în acest sens. Or, dacă vrei ca ştirea ta să fie citită de cât mai multă lume, trebuie să o difuzezi primul. Ce alte abilităţi trebuie să aibă un jurnalist pentru a fi cel mai bun în domeniul online, dar şi ce alte secrete se ascund dincolo de monitorul computerului? Studenţii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism au aflat în cadrul cursului de Jurnalism digital, ținut de Dumitru Ciorici, co-fondatorul portalurilor de ştiri www.unimedia.md şi, ulterior, www.agora.md.

    Ca și alte cursuri, cel de Jurnalism digital a întrunit partea teoretică şi cea practică. Pentru început, Dumitru Ciorici le-a vorbit studenţilor ŞSAJ despre aspectele tehnice pe care e nevoie să le cunoști, dacă vrei să lansezi un site de ştiri.  Astfel, ei au aflat cum se autofinanţează un portal de ştiri, cum se câştigă bani de pe o platformă online şi cum se promovează  conţinutul web. Viitorii jurnalişti au mai învăţat ce sunt motoarele de căutare, cum se calculează audienţa unui site şi care sunt criteriile de care depinde creşterea sau scăderea traficului online. Dumitru Ciorici consideră că, pentru a avea succes în domeniul jurnalismului digital, trebuie „să privim o instituţie media ca pe un model de business, nu doar ca pe o fabrică de ştiri”. Cea de-a doua zi a cursului a fost una cu adevărat impresionantă şi plină de emoţii. Tinerii au participat la un master-class în cadrul căruia au testat, împreună cu instructorul, cum funcţionează o dronă. După ce au filmat totul în jurul lor, studenţii au avut de realizat câte o ştire despre experienţa trăită şi lucrurile noi învăţate în acea zi. După care, împărțiți pe echipe, ei au analizat conţinutul propriilor ştiri. Un accent aparte a fost pus pe titlu care, în opinia lui Dumitru Ciorici, este foarte important, or, titlul este cel care îl face pe om să acceseze o ştire. „Titlul trebuie să fie intrigant, interesant şi să atragă cititorul”, a menționat el.

    O nouă provocare şi o premieră îi aştepta pe studenţii ŞSAJ în cea de-a treia zi, când au participat pentru prima dată la şedinţa operativă a Primăriei Chişinău, de unde au avut de realizat trei ştiri. Materialele trebuiau să fie bine documentate, să aibă surse şi… să fie prezentate nu mai târziu de ora 15.00. Deci, studenţii au avut la dispoziţie doar cinci ore pentru pregătirea temei. „A fost greu, pentru că eram la prima noastră experienţă de acest gen”, a mărturisit studentul Petru Garciu. „Într-o redacţie de ştiri online se lucrează la viteză, iar jurnaliştii trebuie să scrie repede, corect şi echidistant”, i-a răspuns Dumitru Ciorici. Totuși, majoritatea studenţilor au respectat deadline-ul, iar Dumitru a creat şi un top al celor mai rapizi studenţi, unde s-au regăsit Lia Ciutac, Liliana Croitor şi Irina Guşan.

    La finalul cursului, Dumitru Ciorici le-a explicat studenţilor cum se face cel mai bun video pentru web, cum se scrie cea mai bună ştire şi cum se fac cele mai bune imagini. El a ţinut să menţioneze că tot conţinutul ce apare pe o platformă online trebuie să corespundă celor mai noi criterii în domeniu, iar jurnaliştii trebuie să se perfecţioneze mereu şi să înveţe noile tehnologii informaţionale. „Succesul unui site de ştiri constă din câteva elemente de bază: conţinut interesant, veridic şi viteză maximă”, a conchis Dumitru Ciorici.

    Iar pentru ca studenții să se convingă pe viu de adevărul acestor vorbe, Dumitru i-a invitat în vizită la portalul de ştiri Agora. Tinerii au rămas impresionaţi de noile tehnologii, au discutat cu angajaţii şi reporterii site-ului şi au testat pupitrul unui studiou adevărat. Iar pe finalul vizitei, dar și al cursului, unii studenţi s-au delectat, jucând o partidă de ping-pong la redacția Agora.

  • Jurnalismul comunitar, cursul ce ne învaţă cum să scriem despre şi pentru oamenii unei localităţi



    Ultimul curs din anul de studii 2015-2016 i-a transportat pe studenții ŞSAJ la Lozova, Străşeni, unde tinerii învăţăcei s-au inspirat şi documentat pentru ziarul comunitar pe care l-au realizat ulterior. În cele 12 pagini ale publicației „Viața Lozovei” sunt oglindite destinele sătenilor - cu reușitele și dezamăgirile pe care le-au trăit, cu regrete, dar și cu speranțe. În procesul de elaborare a ziarului studenții au fost ghidaţi de către instructorii Petru Macovei şi Angela Ivanesi.

    Şapte zile, atât a durat instruirea, documentarea, scrierea, redactarea, machetarea şi tipărirea ziarului „Viaţa Lozovei”. În prima zi de curs instructorul Petru Macovei le-a vorbit studenţilor despre specificul muncii la un ziar comunitar, iar tinerii au învăţat care sunt elementele definitorii ale acestui gen jurnalistic. Apoi, a fost desemnată, prin vot, echipa redacţională. Pe post de redactor-şef a fost aleasă Natalia Gheţu. Funcția de editor i-a revenit Olimpiei Begleța, iar cea de machetator care să aranjeze cu gust materialele în pagină - Lilianei Croitor. Ceilalţi studenţi au jucat rolul unor reporteri şi au avut de realizat câte două materiale.

    Cea mai complicată, dar şi captivantă etapă a fost deplasarea la Lozova. Odată ajunşi la destinaţie, studenţii au avut la dispoziţie câteva ore, răstimp în care au discutat cu membrii Consiliului local şi au mers prin sat în căutarea subiectelor interesante acolo unde părea că ele nici nu există. Unii au parcurs chiar şi câţiva kilometri pe jos până au găsit săteni cu istorii demne să apară în paginile unui ziar.

    Au urmat câteva zile tensionate de muncă redacţională în care studenţi au scris, editat şi machetat articolele. După care, într-un final, au trimis ziarul la tipografie. A doua zi, cu produsul final pe masă, publicaţia a fost analizată în cele mai mici detalii. Instructorul a apreciat munca studenţilor şi spus că a rămas impresionat de subiectele şi istoriile descoperite de discipolii ŞSAJ. „Publicaţia „Viaţa Lozovei” întruneşte toate criteriile unui ziar comunitar”, a menţionat Petru Macovei.

    După ce au analizat produsul şi au notat toate greşelile făcute, studenţii ŞSAJ s-au întors la Lozova şi au împărţit sătenilor primul și, deocamdată, singurul ziar scris sută la sută despre ei şi pentru ei. În timp ce unii săteni zâmbeau când îți regăseau în pagini vecinii sau cumetrii, alţii s-au arătat indignaţi de faptul că despre ei nu s-a scris nimic… Am promis să revenim la Lozova şi să căutăm alte istorii de viaţă.

    Și studenții ŞSAJ au rămas impresionaţi de rezultat și, mai ales, de procesul de creare, cap-coadă, a unui ziar. Redactorul-şef, Natalia Gheţu, spune că pentru editarea unui ziar comunitar este nevoie de multă muncă, de creativitate și spirit de echipă. „A fost o experiență frumoasă pentru fiecare dintre noi. Am întâlnit oameni cu povești de viață demne de atenția noastră, a jurnaliştilor”, a mărturisit Natalia.

    Studentul Iurii Botnarenco este convins că experienţa pe care a trăit-o la Lozova îl va ajuta să se descurce mai bine atunci când va merge să lucreze într-o redacţie: „A fost o mare provocare să găsim subiecte de știri şi reportaje într-un sat despre care nu știam mai nimic. Pentru prima dată ne-am simțit şi noi o adevărată echipă redacțională”. La rândul ei, Lia Ciutac consideră că Jurnalismul comunitar a făcut-o să descopere oamenii unei comunități într-o altă lumină. „Am aflat de problemele cu care se confruntă un sat, am cunoscut oameni deosebiţi cu istoriile lor. Toate au fost descrise în ziarul pregătit special pentru ei, pentru lozoveni”, a mai spus Lia.

  • Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism anunţă cea de-a doua etapă de Admitere



    Ai studii superioare, multă ambiţie, eşti curios (curioasă) de fire şi vrei să faci o carieră în jurnalism? Vino la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism (SSAJ) şi vei avea şansa ca să devii unul dintre cei mai buni din domeniu. Pentru a te înscrie la şcoala noastră nu trebuie să fi făcut jurnalism anterior - tot de ce ai nevoie este multă dorinţă, curaj, perseverenţă, curiozitate şi răbdare.

    În zece luni (atât durează cursurile la ŞSAJ) vei învăţa să scrii cele mai bune ştiri, vei edita interviuri pentru radio, vei filma şi monta cele mai interesante reportaje TV, vei participa împreună cu colegii tăi la realizarea şi editarea unui ziar local. Şcoala îţi va pune la dispoziţie toată tehnica necesară: reportofon, cameră foto şi video, un computer personal. Vei avea şansa să lucrezi într-o redacţie adevărată.

    Alături şi împreună cu tine vor lucra cei mai de buni jurnalişti din ţară şi de peste hotare. De la Vasile Botnaru vei afla care este secretul celui mai bun material radio. Vitalie Dogaru şi Diana Răileanu te vor învăţa ce este o ştire şi la ce întrebări trebuie să răspundă aceasta. Cu Nicolae Pojoga vei descoperi lumea fotografiei. Dumitru Marian te va învăţa să filmezi, iar Dorin Scobioală îţi va spune cum să realizezi cel mai bun stand-up. Angela Ivanesi îţi va deschide uşa în lumea design-ului presei şi vei afla cum se machetează o pagină de ziar. Normele de etică şi deontologie profesională le vei învăţa de la Nadine Gogu. Tot ea îţi va spune cum să-ţi faci meseria profesionist şi cu responsabilitate.

    Liliana Barbăroşie îţi va spune care sunt cuvintele-cheie într-un articol online, de la Oxana Iuteş vei învăţa să faci cel mai bun reportaj TV, iar Alina Radu te va face să simţi pe propria piele cum e să fii reporter de investigaţie. Alina Ţurcanu şi Sorina Ştefârţă îţi vor aduce ultimele noutăţi de pe arena politică naţională, dar şi de peste hotare, Vladimir Bolea îţi va povesti cum funcţionează economia mondială, iar Anatolie Cîşlaru îţi va spune cum să „umanizezi” cifrele într-o ştire economică. Spre final de an, de la Lilia Curchi vei afla cum se scriu reportaje despre mediul înconjurător, iar Petru Macovei te va învăţa să faci cel mai bun ziar local.

    Te-am intrigat? Nu sta mult pe gânduri - adună dosarul şi vino chiar acum la ŞSAJ!

    Dosarele se depun până la 30 iunie 2016, ora 17:00 şi trebuie să conţină:

    • CV
    • Formular (îl poţi descărca de pe www.scoaladejurnalism.md)
    • Scrisoare de motivare
    • Trei materiale jurnalistice (nu este obligatoriu ca acestea să fi fost publicate) sau poţi scrie un eseu la temă liberă
    • Două recomandări
    • Copia diplomei de studii superioare (absolvenţii din 2016 pot prezenta un certificat de la facultate, în care se confirmă că sunt în ultimul an de studii)
    • Copia buletinului de identitate

    Dosarul poate fi depus la sediul ŞSAJ. Adresa noastră: str. Tighina 49/4, et. 3 sau îl poţi trimite pe e-mail: vmarinATscoaladejurnalismDOT.md (* a se înlocui AT cu @ şi DOT cu .)

    Pentru detalii referitoare la procedura de admitere contactaţi: Veronica Marin - tel.: 022.92.94.40,  079909414

    Vino să scrii împreună cu noi Istoria ta de succes!

  • Mariana Balaban: "La ȘSAJ am învăţat de la cei mai buni specialişti din breaslă, am cunoscut cei mai tari colegi şi am trăit experienţe memorabile"



    La Şcoală am decis să vin pentru că deşi munceam la o televiziune, nu aveam background în jurnalism, ci în drept. Pentru că ceea ce făceam în televiziune era mai mult intuitiv, voiam să capăt cunoştinţe şi, eventual, să-mi dezvolt cariera în acest domeniu.

    Îmi amintesc foarte bine cum o colegă de redacţie, absolventă a Şcolii, mă speria că ceea ce mă aşteaptă e incredibil de greu şi că va trebui să uit de viaţa mea pe parcursul acelui an. Ei bine, n-a fost aşa. Nu doar că n-am uitat de viaţa mea, ci mi-am trăit-o cu cea mai mare intensitate.

    Profii, fără modestie, cei mai buni jurnalişti din Moldova (şi unii din România), şi-au împărtăşit cu generozitate experienţa şi cunoştinţele lor. Nu a existat bariera profesor-student de la facultate. Orele erau nişte discuţii prietenoase în care noi puneam întrebări, exersam, ne jucam şi învăţam.

    N-o să uit niciodată emoţiile când trebuia să prezentăm materialul temă pentru acasă în faţa tuturor, dar şi mândria lucrului făcut de mine, cu atâta plăcere. Îmi plăcea când trebuia să mă reţin până seara la şcoală, ca să termin un proiect cu colegii mei, care sunt pur şi simplu geniali, iar coordonatorii noştri Victor şi Iulia ne suportau capriciile.

    Nu ştiu exact cine a gândit conceptul acestei şcoli, însă vreau să-i mulţumesc. ŞSAJ este dovada că poţi învăţa jurnalism într-un an mai mult decât o fac unii în 3 ani de facultate. Avantajul major e că ai profi care chiar practică ceea ce te învaţă şi că tu înveţi de la ei, nu din manuale prăfuite. Înveţi exact ce ai nevoie şi nu teorii inutile. Înveţi pe teren şi nu pe bancă.

  • Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism a lansat un nou spot video: "Admiterea 2016-2017"



    Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism a lansat astăzi un nou spot video, dedicat campaniei de admitere pentru anul academic 2016-2017. Am făcut-o pentru a-i ghida şi încuraja pe cei care doresc să ne bată la uşă pentru a deveni parte a unei echipe inedite, dar şi pentru a vă transmite din atmosfera vieţii zilnice la ŞSAJ. Apropo, în unele roluri s-au produs chiar studenţii celei de-a zecea promoţii!

    Vă îndemnăm să urmăriţi spotul, să îl apreciaţi şi... să îndrăzniţi!

    Mai multe detalii despre admiterea 2016-2017 găsiţi pewww.scoaladejurnalism.md 

  • Prezentarea Publică a lucrărilor finale, o nouă provocare susţinută cu brio de studenţii ŞSAJ



    O muncă grea, interesantă, cu multe provocări și emoţii. Astfel sunt caracterizate cele trei săptămâni, în care discipolii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism şi-au realizat proiectele finale. Pe 26 şi 27 mai, lucrările au fost prezentate în fața unei comisii de experți media. Din cei 14 studenți, patru au realizat reportaje TV, cinci şi-au încercat puterile în online, patru au ales ziarul, iar o studentă a făcut un reportaj radio.

    Subiectele alese pentru lucrările finale au fost diverse, dar toate au vizat tematica socială. Iurii Botnarenco ne-a informat despre noile prevederi ale Legii Antitutun şi ne-a spus în ce locuri nu se va mai fuma din 31 mai anul curent şi ce sancţiuni riscă cei care nu se vor conforma cerinţelor; Stela Boico a discutat cu mai multe tinere mămici şi a aflat cu ce se ocupă și ce pasiuni au în paralel cu îngrijirea picilor; Ecaterina Mihalachi ne-a povestit istoriile unor moldoveni care au reuşit să dezvolte un business de succes în Moldova după ce au lucrat ani buni peste hotarele ţării. De la ea am aflat în ce sat din Moldova se fac şi se vând cele mai gustoase cornuleţe italiene, „canoncini”, şi unde poate fi cumpărată apa microfiltrată. Petru Garciu ne-a teleportat în Găgăuzia şi ne-a dezvăluit din secretele culturii poporului găgăuz. De la el am aflat cum se prepară cea mai gustoasă plăcintă tradiţională, „cavârma”, ce este o „ciotra” şi cum se ţese un covor tradiţional găgăuz. 

    Studenta Lia Ciutac ne-a vorbit despre turismul rural care stimulează dezvoltarea afacerilor locale; Liliana Croitor a povestit despre semnificaţia covorului tradiţional moldovenesc; Veronica Tabureanu a realizat o investigaţie jurnalistică despre groapa de gunoi de la marginea orașului Cantemir, care poluează fântânile din zonă şi reprezintă un adevărat pericol pentru locuitori; Elena Furdui a încercat să afle dacă tradiția pomenilor pentru răposați există și la reprezentanții altor etnii și confesiuni ce locuiesc pe teritoriul țării noastre; Tatiana Lujanskaya ne-a reamintit despre pericolul cancerigen al ardeziei; Anastasia Pojoga a aflat de ce copiii cu dizabilităţi nu sunt iubiţi de şoferi, iar Olimpia Begleţa a scris un articol despre cum dizabilitatea poate fi transformată în abilitate.

    Cele mai interesante, dar şi intrigante proiecte finale au fost cele semnate de studentele Irina Guşan, Natalia Gheţu şi Svetlana Parfeni. Irina ne-a povestit despre sătenii care nu vor să lucreze, Natalia a descoperit falsurile care se poartă de ziua Victoriei, iar Svetlana ne-a spus care sunt şansele persoanelor nevăzătoare de a se angaja în câmpul muncii.

    În opinia membrilor comisiei, toate lucrările au întrunit, într-o măsură mai mare sau mai mică, rigorile jurnalistice. La evaluarea lor, s-a ţinut cont de criterii precum actualitatea, acuratețea, obiectivitatea, originalitatea, corectitudinea, echidistanța şi imparţialitatea.

    Discipolii ŞSAJ au rămas mulţumiţi de rezultat. Pentru mulţi dintre ei, proiectul final a reprezentat o experienţă foarte utilă, care le va ajuta atunci când vor merge să muncească într-o redacţie. Veronica Tabureanu spune că lucrarea finală a fost pentru ea o adevărată lecție de viață: „Am înţeles încă o dată că jurnalismul necesită multă răbdare si muncă”.

    Pentru Olimpia Begleţa lucrarea finală a fost „apogeul studiilor de la ŞSAJ”. „Le sunt recunoscătoare instructorilor pentru că au contribuit, pe parcursul anului, la acumularea cunoştinţelor mele în acest domeniu”, ne-a spus Olimpia. Iar Elena Furdui ne-a mărturisit că, deși a fost o muncă grea, a fost și extrem de interesantă şi plăcută. „Dacă aş alege din nou unde şă învăț, tot la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism aş reveni”, spune Elena.

    Și Iurii Botnarenco - care pentru reportajul său a fost și reporter, și cameraman, tot el sonorizându-l și montându-l de sine stătător - este mândru de lucrarea sa. El este convins că experiența acestor trei săptămâni, dar și ceea ce a auzit de la membrii comisiei, îl va ajuta foarte mult în munca sa. „Am acceptat provocarea şi mi-a reuşit”, conchide Iurie.

    Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Chişinău în parteneriat cu Şcoala de Jurnalism din Missouri, SUA, şi Centrul de Formare şi Perfecţionare a Jurnaliştilor din Paris, Franţa. ŞSAJ  fost lansată la 4 septembrie 2006 cu scopul de a pregăti jurnalişti universali pentru presa din Moldova. În prezent, ŞSAJ desfăşoară cea de-a doua etapă de admitere. Detalii despre procedura şi criteriile de admitere le găsiţi aici.

Cursuri

Istorii de succes

2014
”La ȘSAJ am învăţat de la cei mai buni specialişti din breaslă, am cunoscut cei mai tari colegi şi am trăit experienţe memorabile”
2013
"Școala a trecut, dar practicile zilnice au rămas: citesc știri în fiecare dimineață și mă documentez din mai multe surse pentru a găsi adevărul"
2010
"După șapte ani de la absolvirea școlii pot spune că această experiență mi-a schimbat parcursul profesional și nu regret deloc"