• Stagiul de practică: ultimul test susținut cu brio de discipolii ȘSAJ



    Responsabili, entuziasmați, cu un spirit de observație bine dezvoltat și dornici de a munci cot la cot cu jurnaliștii experimentați. Așa au fost caracterizați studenții celei de-a XII-a promoții, care în perioada 04-29 iunie și-au desfășurat stagiile de practică în diverse redacții din țară. Astfel, tinerii au avut posibilitatea să treacă, neoficial, și un test pentru o eventuală angajare.

    În acest an, redacții care s-au bucurat de cea mai mare popularitate printre studenții ȘSAJ au fost cele din domeniul online. Alexandra Bodarev și Ion Ciobanu au ales să lucreze la platforma e-Sănătate; Daniela Gorincioi și-a desfășurat practica în cadrul Revistei pentru femei EA.md; Elmira Orozova a dat preferință portalului de știri Agora.md, iar Cristina Guzun a mers în echipa celor de la Diez.md. Georgeta Fânaru a ales redacția proiectului TV „Pur și Simplu” de la Radio Europa Liberă, iar colega ei Diana Petrușan a realizat mai multe materiale radio pentru diverse emisiuni de la același post de radio.

    Dacă în anii precedenți majoritatea studenților erau tot mai atrași de ecranele TV și mergeau să descopere lunea televiziunii, din actuala promoție doar Elena Rotari a decis să afle mai multe secrete care se ascund în spatele camerelor de luat vederi. Tânăra a ales să lucreze la televiziunea locală ATV din Comrat unde, ghidată de editori, cameramani și producători a realizat câteva reportaje sociale.

    Fiind pasionat de investigație și de analiza fenomenelor din societate, studentul Andrei Cebotari a decis să-și efectueze stagiul de practică alături și împreună cu echipa celor de la Ziarul de Gardă. Timp de patru săptămâni reporterul a scris articole despre diverși actori publici cu problem de integritate, implicați în guvernarea obscură, spălare de bani și alte încălcări. Articolele studentului au fost publicate atât pe site-ul publicației, cât și în varianta tipărită a ziarului.

  • Jurnalismul social: punem accentul pe om și scriem despre problemele lui



    Jurnalismul social se regăsește în majoritatea materialelor ziaristice. Niciun ziar sau un buletin de știri nu apar fără un subiect social, fie că este vorba de majorarea prețurilor, de accidente rutiere, de nivelul de trai sau de migrație. În toate aceste materiale personajul principal este omul. De ce este atât de important să scriem despre oameni? Cum relatăm corect despre problemele lor? Dar cum să reflectăm subiectele sensibile? Despre toate acestea discipolii ȘSAJ au aflat în cadrul cursului Jurnalismul social. Împreună cu studenții a lucrat Elena Cioina, manager media la platforma www.e-sanatate.md.

    Cursul a durat șase zile, timp în care studenții au aflat mai multe despre arealul subiectelor cu caracter social. Împreună cu instructoarea, ei au discutat despre responsabilitatea instituțiilor cu profil social, dar și despre rolul jurnalistului în reflectarea problemelor sociale; au vorbit despre impactul materialelor sociale și au înțeles mai bine cum pot fi abordate temele delicate. În cadrul cursului jurnaliștii în devenire au avut de realizat câte un articol cu tematică socială.

    După ce a citit și, în ultima zi de curs, a analizat minuțios articolele împreună cu studenții, instructoarea a venit cu mai multe sfaturi și recomandări pentru viitorii săi colegi de breaslă. „Încercați să căutați în temele banale lucruri originale. Alegeți subiecte complexe, apelați sursele și descifrați datele statistice. Scrieți mereu simplu, pe înțelesul tuturor și fără termeni ambiguu”, a spus Elena.

    Pentru al treilea an consecutiv, în cadrul cursului, studenții ȘSAJ au beneficiat de un modul specializat - Jurnalism pe Populație și Dezvoltare, organizat în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație din Moldova (UNFPA). Pe durata unei zile, viitorii jurnaliști s-au întâlnit cu mai mulți experți în domeniu.

    Cu Valentina Bodrug-Lungu, președinta „Gender-Centru”, studenții au vorbit despre percepțiile și stereotipurile în egalitatea de gen. Împreună cu ea, tinerii au analizat realitățile și perspectivele egalității de gen și au punctat valorile pe care trebuie să le promoveze jurnaliștii. Cu cel de-al doilea invitat - Eduard Mihalaș, analist de Programe de Populație și Dezvoltare din cadrul UNFPA Moldova - discuția s-a focusat pe îmbătrânirea activă, dar și pe fenomenul migrației care, în opinia expertului, are un impact pozitiv asupra țării noastre. Acesta le-a oferit tinerilor și câteva idei de subiecte ce ar putea fi abordate în viitoarele articole jurnalistice. „Câți suntem în Republica Moldova? Vom dispărea ca națiune? Cine ne va plăti pensiile și ce e de făcut?” - totul poate deveni subiect jurnalistic.

    Ultima invitată a modului - Ludmila Sârbu, analistă de Programe Tineret la UNFPA - le-a explicat studenților de ce este necesară educația pentru sănătate a tinerilor și a adolescenților; care sunt problemele-cheie, dar și miturile ce roiesc în jurul acestui subiect; de ce un program corect și calitativ de educație sexuală are un impact pozitiv asupra sănătății și a bunăstării tinerilor dintr-o societate.

    În paralel, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism continuă cursul Multimedia Newsroom.

  • Jurnalismul digital: învățăm să fim în pas cu inovația



    Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaționale și apariția diverselor instrumente online i-a făcut pe jurnaliști să se adapteze la noile schimbări. Cei care nu vor să piardă trenul învață din mers să fie mai eficienți, mai rapizi și să utilizeze în materialele lor nu doar text, dar și foto, video, hyperlink-uri etc. Toate, pentru un conținut original. Cum să scriem contracronometru și cum să îmbinăm, în același timp, textul clasic și inovația? Despre asta studenții ȘSAJ au discutat în cadrul cursului Jurnalismul digital. Cel care i-a inițiat în lumea tehnologiilor media a fost Dumitru Ciorici, cofondator AGORA.

    Ca și alte cursuri care se țin la ȘSAJ, cel de Jurnalism digital a fost divizat în două părți. În prima, preponderent teoretică, studenții au aflat cum se lansează și se autofinanțează un portal de știri, cum se calculează audiența unui site și de ce criterii depinde creșterea sau scăderea traficului online. Ei au mai discutat despre promovarea eficientă a conținutului pe online și au participat la un master-class în cadrul căruia, împreună cu instructorul, au testat cum funcționează o dronă.

    Jurnaliștii în devenire au învățat ce sunt motoarele de căutare și au aflat de ce este important să ne adaptăm versiunilor mobile. Potrivit instructorului, astăzi, având la îndemână doar un telefon mobil putem transmite în direct imagini de la un accident sau din mijlocul mulțimii care protestează, putem filma un video din timpul sau imediat după un cutremur, inundații sau alte calamități naturale. „Un reporter specializat pe online trebuie să știe cum să completeze armonios textul cu sunet, video, fotografii și grafică. În caz contrar, va dispărea”, a adăugat el.

    Pentru a transpune în practică toate cele învățate și pentru ca să vadă „pe viu” o redacție online de știri, Dumitru Ciorici i-a invitat pe studenți să lucreze cot la cot cu reporterii AGORA. Tinerii au participat la ședințele redacționale unde, împreună cu redactora-șefă, discutau și analizau subiectele care urmau să fie realizate. Câteva dintre articole au fost publicate pe site-ul www.agora.md.

    De exemplu, studenta Diana Petrușan a fost interesată să afle ce cred cetățenii despre punerea în circulație a monedelor noi de unu, doi, cinci și zece lei. Colega ei, Alexandra Bodarev, a scris despre gropile și denivelările care s-au format pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt la nici un an de la reparația acestuia. Elmira Orozova a realizat un material despre „zebrele invizibile” din capitală, iar Andrei Cebotari a scris despre Legea celor 2%, direcționate ONG-urilor.

    La finalul cursului, Dumitru Ciorici a analizat împreună cu studenții cele mai frecvente greșeli pe care le fac jurnaliștii, le-a explicat cum se realizează cel mai bun video pentru web, cum se scrie scurt și clar o știre bună și cum se captează cele mai originale fotografii. Între timp, studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism participă la ultimul lor curs din acest an - Jurnalismul comunitar.

  • O șansă în plus pentru a te înscrie la cea mai bună școală de jurnalism!



    Ai absolvit un colegiu sau ești în ultimul an de facultate - fie la zi, fie cu frecvență redusă? Ți-ai luat licența în Drept, Economie, Istorie, Politologie, Agronomie, Politehnică sau Teatru, dar vrei să devii jurnalist(ă)? De 12 ani, Școala de Studii Avansate în Jurnalism este locul unde această profesie poate fi învățată chiar de la zero - în doar zece luni, de la cei mai buni jurnaliști locali și internaționali, care te vor ajuta să devii cel mai bun în meserie.

    În noul an cu noi schimbări și provocări

    Pentru că trăim în epoca noilor media, iar ascensiunea rețelelor sociale a generat noi realități și standarde inclusiv în jurnalism, cuvântul-cheie ce va defini anul de studii 2018-2019 la Școala de Studii Avansat în Jurnalism este inovația.

    De facto, studenții celei de-a 13-a promoții vor învăța să îmbine jurnalismul clasic cu noile tehnologii informaționale, pe care să și le facă prieteni și chiar aliați. Căci astăzi nu mai este suficient ca un reporter să fie cel mai bun în scrierea știrilor, a interviurilor sau a reportajelor. Un jurnalist modern și adaptat cerințelor timpului știe să facă fotografii, să filmeze, să monteze și, deseori, să-și promoveze produsele în mediul online. Totul, pentru a capta atenția publicului  consumator de media - unul tot mai grăbit, pretențios și mult mai atent la detalii.

    Ce lucruri noi vei învăța la ȘSAJ

    Alături și împreună cu viitorii noștri studenți vor lucra cei mai buni jurnaliști și experți media de la noi și de peste hotare. De la ei tinerii vor afla ce sunt new media, cum să scrie o știre care să adune cele mai multe vizualizări, cum pot fi înregistrate sunete și imagini și, cel mai important, cum se fac din ele povești.

    De asemenea, în cadrul cursurilor, viitorii studenți vor: testa diverse aplicații și vor filma adevărate reportaje TV, uneori având la îndemână doar un telefon mobil; afla cum poate fi creat un portal de știri și cum pot fi lansate afaceri în mass-media; avea șansa de a cunoaște cele mai interesante personalități din lumea politică, economică și socială; participa în diverse proiecte media locale și internaționale, inclusiv să efectueze vizite de studiu în România și Germania.

    Ce trebuie să faci pentru a deveni studentul / studenta ȘSAJ

    Pentru a deveni unul din cei 20 de studenți ai celei de-a 13-a promoții este suficient să ai studii superioare sau medii de specialitate, să fii în ultimul an de facultate/colegiu - la zi sau în regim de frecvență redusă. Dar, cel mai important, este să ai multă ambiție, perseverență și curaj - de restul ne ocupăm noi!

    Dosarele pot fi depuse până la 20 august 2018, ora 17.00  și trebuie să conțină:

    • CV
    • Formular de admitere (poate fi descărcat aici)
    • Scrisoare de motivare
    • Un eseu la temă liberă/articol publicat (dacă există)
    • Copia diplomei de studii superioare/medii de specialitate sau un certificat care să confirme că sunteți student(ă) în ultimul an de facultate
    • Copia buletinului de identitate

    Dosarele pot fi depuse online, la vmarin@scoaladejurnalism.md

    sau direct la sediul școlii: str. Tighina 49/4, et.3, or. Chișinău.

    Mai multe detalii despre procesul de admitere le puteți afla la numerele de telefon: 022.929440; 079.909414 (Veronica Marin).

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism deschide uși și oferă șanse egale tuturor!

  • Jurnalismul comunitar: identitatea unei localități prin pagini de ziar



    Ultimul curs din orar i-a transportat pe studenții ȘSAJ tocmai în satul Selemet din raionul Cimișlia. Scopul vizitei a fost documentarea și, în final, realizarea unui ziar despre și pentru sătenii acestei localități. Cei care i-au ajutat pe tinerii jurnaliști să descopere spiritul Selemetului au fost instructorii Petru Macovei și Angela Ivanesi. În acest an, alături și împreună cu discipolii noștri au lucrat mai mulți tineri, studenți la o școală de jurnalism din Germania.

    Pentru realizarea ziarului - de la concept și până la tipar -, discipolii ȘSAJ au avut la dispoziție doar șase zile. Prima zi a fost una introductivă. Studenții au discutat cu Pentru Macovei despre specificul jurnalismului comunitar, au aflat prin ce se deosebește acesta de celelalte genuri mass-media, au vorbit despre particularitățile unei localități și au ales, prin vot, echipa redacțională. Pe post de redactor-şef a fost numit Andrei Cebotari. Funcția de editoră i-a revenit Georgetei Fânaru, iar Elena Rotari a fost desemnată ca machetatoare, ea fiind responsabilă de aranjarea cât mai originală a materialelor în pagină. Ceilalți studenţi au jucat rolul unor reporteri şi au avut de realizat câte două materiale.

    A urmat una dintre cele mai complicate, dar și mai interesante și memorabile etape ale cursului - deplasarea în localitate. Acolo, tinerii jurnaliști au avut la dispoziție câteva ore, timp în care au discutat cu primara din localitate, au vizitat muzeul, grădinița și școala - totul, căutând subiecte interesante. Au urmat două zile de muncă de redacţie în care, sub supravegherea atentă a instructorilor, studenţii au scris, editat şi machetat articolele. Într-un final, ziarul „Tezaurul” a fost trimis la tipografie. În cele opt pagini sunt oglindite șaisprezece istorii de viață ale oamenilor simpli, păstrători de istorii și cu povești inedite din Selemet.

    După ce și-au văzut rezultatul muncii proaspăt scos de sub tipar, studenții ȘSAJ au analizat, împreună cu instructorul, greșelile făcute, dar și reușitele lor. Petru Macovei i-a felicitat pentru străduința pe care au depus-o și a subliniat cât de importantă este munca de echipă. „Mergeți mai mult prin sate, scrieți mai mult despre oameni și nu uitați de responsabilitatea socială pe care o aveți”, a spus el. Apoi, tradițional, au revenit cu toții la Selemet, pentru a le împărţi sătenilor ziarul scris în exclusivitate despre şi pentru ei. Iar aceștia s-au arătat fericiți și mândri de faptul că anume istoriile lor se regăsesc în singurul ziar al localității.

  • Prezentarea publică a lucrărilor finale, o provocare susținută cu succes de discipolii ȘSAJ



    După ce au învățat să scrie știri, reportaje, interviuri și să realizeze propriile investigații jurnalistice, după ce nouă luni au fost instruiți de cei mai buni jurnaliști de la noi, a venit ora bilanțului - lucrările de final ale discipolilor anului academic 2017-2018. Proiectele au fost prezentate în faţa unei comisii de experți și practicieni media formată din: Vasile Botnaru, director al Biroului Radio „Europa Liberă”, Mariana Rață, producătoare TV8, Cristian Jardan, director Unimedia.md, Elena Cioina, manager media platforma www.e-sanatate.md, Dorin Scobioală, director al Casei de producție „Cat Studio” și Sorina Ștefârță, directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism.

    Pentru realizarea proiectelor studenții au avut la dispoziție două săptămâni, timp în care s-au documentat, au discutat cu sursele și cu eroii articolelor, au filmat, au montat și au machetat de sine stătător lucrările. Toate, sub supravegherea și îndrumarea tutorilor, tot ei instructori la ȘSAJ: Liliana Barbăroșie, jurnalistă la Radio „Europa Liberă”, Victor Moșneag, reporter de investigație la „Ziarul de Gardă”, Alina Țurcanu, editoră la proiectul TV „Pur și Simplu” de la Radio „Europa Liberă”, Andrei Cibotaru, jurnalist TV și blogger, Diana Răilean, jurnalistă la Radio „Europa Liberă”, Lilia Curchi, redactoră-coordonatoare la revista „Natura” și Oxana Iuteș, directoare adjunctă la Internews Moldova.

    Din cei zece studenți, trei au realizat materiale pentru radio, patru și-au încercat puterile în reportaje TV, alți trei au scris articole pentru print. Subiectele sociale au fost cele care au dominat interesul viitorilor jurnaliști. Astfel, Elmira Orozova ne-a informat despre situația sportului moldovenesc și ne-a spus de ce în spațiul nostru mioritic cresc tot mai puțini sportivi de performanță; Georgeta Fânaru a fost interesată să afle de ce moldovenii nu merg la medic și deseori bat alarma când deja este prea târziu; Diana Petrușan a aflat în câte sate din țară nu există medici de familie, iar Alexandra Bodarev ne-a prezentat istorii de viață ale unor persoane supraponderale și ne-a povestit cum acestea luptă cu stereotipurile.

    Ion Ciobanu a discutat cu mai mulți experți și responsabili din învățământ și a aflat de la ei de ce tinerii cu deficiențe de auz au acces tot mai limitat în colegii și universităţi; Daniela Gorincioi ne-a informat despre nitrații care se conțin în fructele și legumele pe care le consumăm; Cristina Guzun a încercat să afle mai multe detalii despre generația „Peter Pan”; de la Elena Rotari am aflat care este situația drumului de centură din Comrat; Grigore Vieru ne-a inițiat în domeniul economic și ne-a povestit despre potențialul de creștere a producției industriale din țara noastră, iar Andrei Cebotari a realizat o investigație jurnalistică despre bisericile amplasate pe teritoriul mai multor spitale de stat din orașul Chișinău și a încercat să afle de ce taxele acolo sunt mai mari decât în celelalte lăcașe sfinte.

    Membrii comisiei de evaluare i-au felicitat pe studenți pentru munca și efortul depuse în realizarea lucrărilor de final de an. În opinia lor, toate materialele au întrunit, într-o măsură mai mare sau mai mică, rigorile jurnalistice. Este vorba de criteriile, de care s-a ținut cont și la evaluarea proiectelor media: actualitate, acuratețe, obiectivitate, originalitate, corectitudine, echidistanță şi imparţialitate.

    Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Chişinău în parteneriat cu Şcoala de Jurnalism din Missouri, SUA, şi Centrul de Formare şi Perfecţionare a Jurnaliştilor din Paris, Franţa. ŞSAJ  fost lansată la 4 septembrie 2006 cu scopul de a pregăti jurnalişti universali pentru presa din Republica Moldova.

  • Jurnalism de mediu: informăm, învățăm și responsabilizăm cititorii



    Trăim în epoca tehnologiilor și a inovațiilor, iar schimbările ce se produc vertiginos în jurul nostru influențează fie direct, fie indirect viața și sănătatea fiecăruia dintre noi. De ce este important mediul în care trăim? Care este rolul jurnalistului în reflectarea problemelor de mediu? Unde găsim subiectele? De ce și cum scriem despre lumea care ne înconjoară? La aceste și alte întrebări studenții ȘSAJ au răspuns în cadrul cursului Jurnalism pe teme de mediu.

    Cea care i-a instruit și i-a ghidat pe discipolii Școlii în subiecte de mediu a fost Lilia Curchi, redactoră-coordonatoare la Revista „Natura”, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova și laureată a Galei „Jurnalistul anului 2015” pentru abordarea tematicii ecologice.

    Cursul a început cu o inițiere teoretică în jurnalismul de mediu. Studenții au analizat mai multe articole pe teme de ecologie, au lucrat la identificarea unor eventuale subiecte, au citit legi și regulamente, au studiat site-urile instituțiilor de stat și ale diverselor ONG-uri de profil. Instructoarea, la rândul său, le-a vorbit despre principiile jurnalismului de mediu, despre numeroasele probleme „invizibile” care ne influențează în mod direct sănătatea și, împreună, au notat cele mai relevante subiecte, între care: poluarea aerului, calitatea apei, defrișările ilegale, gestionarea deșeurilor, problema spațiilor verzi și multe altele.

    Pentru a înțelege mai bine tematica ecologică, Lilia Curchi a organizat pentru studenții ȘSAJ câteva întâlniri cu experții din domeniu. Tinerii au participat la un seminar unde s-a discutat despre schimbările climaterice la nivel local și mondial, după care au vizitat Grădina Botanică din capitală. Acolo, ei au aflat mai multe detalii despre diverse specii rare de arbori, arbuști, plante tropicale și cele tehnice, au vizitat o pepinieră și au fotografiat diverse colecții de flori.

    În cele cinci zile de curs, studenții ŞSAJ au realizat trei lucrări practice: o știre, un articol și un infografic. La final, Lilia Curchi le-a recomandat studenților să fie atenți la detalii atunci când scriu despre mediul înconjurător, să se focuseze pe subiectele alese și să abordeze componenta de mediu chiar și în materialele care, la prima vedere, nu prea au tangență cu ecologia. „Jurnalistul nu doar informează, dar și își responsabilizează, prin produsele sale, consumatorul. Fiți onești, corecți cu voi înșivă și foarte curioși”, a mai adăugat instructoarea.

    Următorul curs la care participă studenții ȘSAJ este Jurnalismul social.

Cursuri

Istorii de succes

2013
„Nu este nici pe departe o școală tradițională”
2008
„ȘSAJ a fost o provocare pentru mine, dar și o șansă de a obține o nouă profesie”
2017
„Mă mândresc cu primul meu job și îmi place ceea ce fac”